Banner Proba de digestie

Proba de digestie

Află informații utile despre această analiză:

  • Când este recomandată
  • Care este procedura de recoltare
  • Ce semnifică rezultatele obținute

Informații generale

Tulburările digestive și de tranzit intestinal, la fel ca problemele de absorbție a nutrienților din hrană, reprezintă situațiile în care proba de digestie poate fi necesară pentru stabilirea unui diagnostic corect. Proba de digestie reprezintă analiza efectuată la nivel microscopic a materiilor fecale, în scopul identificării afecțiunilor digestive.

În procesul digestiv, în urma fiecărei etape are loc crearea și, respectiv, disocierea bolului alimentar. În stomac, bolul alimentar este transformat sub acțiunea sucului gastric pentru ca nutrienții să poată fi absorbiți de organism. Atunci când procesele de digestie suferă tulburări sau digestia nu este corectă sau completă ori există procese de malabsorbție, proba de digestie poate fi un real ajutor.

Aceasta reprezintă un examen microscopic al scaunului, ce poate reliefa următoarele aspecte importante din cadrul procesului de digestie a alimentelor:

  • Analiza celor două tipuri de fibre musculare din fecale (pentru verificarea gradului de digerare). Fibrele pot fi incomplet digerate sau slab digerate, caz în care pot apărea suspiciuni cu privire la existența unor afecțiuni la nivelul tractului gastro-intestinal;
  • Analiza acizilor grași, a grăsimilor și colesterolului;
  • Analiza amidonului și a celulozei.
Probă Proba de digestie Medlife

Când este recomandată proba de digestie

Proba de digestie este recomandată persoanelor care suferă de tulburări de digestie, absorbție și tranzit intestinal. Gastrita, obstrucțiile biliare, fibroza chistică sau afecțiunile pancreasului pot fi evidențiate în acest fel, de aceea se recomandă determinarea acestor analize din materiale fecale proaspete.

În mod normal, în cazul pacienților cu procese digestive corecte, valorile înregistrate trebuie să fie foarte mici.

Procedura recoltare

Procedura de recoltare presupune folosirea unui container steril pentru colectarea materiilor fecale. Este necesară folosirea unei spatule pentru prelevarea de materii din trei zone ale bolului fecal, astfel încât să fie preîntâmpinate rezultatele eronate. Proba nu ar trebui să depășească circa 3g.

Pregătirea pacientului presupune urmarea unui regim pentru aproximativ trei zile. Regimul include consumul de alimente precum carnea roșie, fructele și legumele. Este interzis consumul de alcool (deoarece acesta poate disocia mai ușor alimentele cu multe grăsimi), dar și folosirea laxativelor, deoarece acestea vor ajuta la digerarea mult mai rapidă a hranei.

De asemenea, nu se recomandă folosirea tratamentelor cu substanță de contrast, bariu, magneziu sau uleiuri minerale cu circa 7-10 zile înainte de realizarea unor analize de enzime digestive.

Interpretare rezultate

În urma analizelor sunt evidențiate caracteristicile digestiei raportate la următoarele valori de referință:

Caracteristici Valori de referință
Fibre musculare nedigerate absente
Fibre musculare digerate rare (< 10 fibre /hpf)
Grăsimi neutre (trigliceride) < 50 fibre /hpf
Acizi grași, săpunuri <100 globule /hpf
Amidon, celuloză 5 - 10 granule

Interferențe și limite

Valorile, în cazul rezultatelor analizelor pentru oricare dintre aceste aspecte, ar trebui să se păstreze sub limitele de referință, iar în cazul în care valorile sunt depășite, acesta poate fi un indicator al unor afecțiuni.

Există și o serie de interferențe care pot afecta rezultatele, iar acestea se pot grupa după cum urmează:

  • Creșteri ale valorilor de acizi grași liberi și grăsimi neutre se pot înregistra în situația în care nu sunt respectate indicațiile de colectare a probei;
  • Folosirea laxativelor, a supozitoarelor sau a altor substanțe care să favorizeze digestia și tranzitul intestinal pot influența rezultatele prin creșteri peste nivelul de referință;
  • Mesele foarte bogate în grăsimi pot modifica rezultatele analizelor, dar și consumul de alcool.

Valori crescute de acizi grași

Valorile mari în cazul acizilor grași sunt specifice cazurilor de malabsorbție, adică incapacitatea organismului de a asimila nutrienții pe care îi oferă hrana. Malabsorbția poate fi determinată de boala celiacă, boala Crohn sau fibroza chistică. De asemenea, malabsorbția poate sta la baza apariției enteritei regionale, adică a unei inflamații la nivelul unei porțiuni a intestinului subțire.

Atunci când grăsimile sunt prezente cu valori mari în scaun, această afecțiune poartă numele de scaun steatoreic. Astfel, tot ce ține de această probă se schimbă, începând de la aspect și terminând cu consistența, vizibil mai grasă decât în mod normal. Uneori, scaunele steatoreice pot fi cauzate fie de tulburări la nivelul tractului intestinal, fie de unele infecții.

Valori crescute de grăsimi

În cazul grăsimilor neutre în scaun se poate ridica suspiciunea de obstrucție biliară sau de boli pancreatice, precum pancreatita cronică, fibroză chistică sau calculi.

Valori crescute de celuloză

Valorile mari înregistrate la nivel de celuloză denotă, în cele mai multe dintre cazuri, un tranzit intestinal accelerat.

Bibliografie

  1. Broussard, John D. “Optimal Fecal Assessment.” Clinical Techniques in Small Animal Practice, vol. 18, no. 4, Nov. 2003, pp. 218–230, www.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1016/s1096-2867(03)00076-8

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu