medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Boala celiacă

Boala celiacă

Alte denumiri: Celiachie/ intoleranță la gluten

Descoperă informații utile despre boala celiacă: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre boala celiacă

Boala celiacă, numită si celiachie sau intoleranță la gluten, este o afecțiune inflamatorie digestivă cronică, cauzată de ingestia de gluten, care împiedică absorbția nutrienților, vitaminelor și mineralelor de intestin.

Boala celiacă este considerată și o afecțiune autoimună moștenită care provoacă reacția organismului la gluten. Glutenul este o proteină care se regăsește în cereale precum grâu, secară, orz, ovăz, și, astfel, în toate produsele alimentare care conțin aceste ingrediente. Odată pătruns în sistemul digestiv, el declanșează sistemul imunitar să producă anticorpi împotriva lui. Acești anticorpi afectează mucoasa intestinului subțire iar deteriorarea ei afectează capacitatea de absorbție a nutrienților din alimente, provocând deficiențe nutriționale.

Glutenul este component a multor alimentele de bază ale dietei occidentale standard, de la pâine și cereale până la paste și produse de patiserie. În plus, glutenul apare adesea ca aditiv în sosuri, supe instant și numeroase alimentele ambalate. Berea conține, de asemenea, gluten, pentru că este fabricată din orz sau secară.

Boala celiacă afectează intestinul subțire. Mucoasa care căptușește intestinul subțire este întinsă datorită existenței unor excrescențe, denumite vilozități. Acestea măresc suprafața de absorbție a nutrienților în timpul digestiei. Celulele imune declanșate de boala celiacă erodează și aplatizează aceste proeminențe, diminuând suprafața de absorbție a nutrienților.

Afectarea intestinului subțire poate avea consecințe grave și duce la malabsorbție şi, apoi, la multe alte afecțiuni care decurg din lipsa de aborbție a diferiților nutrienți în organism. La copii, poate provoca încetinirea creșterii și a dezvoltării normale.

Boala celiacă este frecvent întâlnită la persoanele de origine nord-europeană. Se estimează că afectează 1% din populația Europei și Americii de Nord. Persoanele care au o rudă de gradul întâi cu această boală au șanse de 10% de a dezvolta afecțiunea. Aproximativ 97% dintre persoanele diagnosticate cu boala celiacă prezintă o mutație genetică recunoscută, asociată prezenței antigenului HLA-DQ2 sau HLA-DQ8.

Boala celiacă poate apărea la orice vârstă, odată cu startul ingestiei de gluten. Cel mai frecvent boala debutează în două categorii de vârstă:

  • în copilăria timpurie, între 8 și 12 luni, când copiii încep să mănânce alimente solide care includ produse cu gluten;
  • la vârsta adultă, între 40 și 60 de ani.
tipuri de mancare fara gluten

Cauze

Cauza declanșării bolii celiace îi este asociată, de cele mai multe ori, afecțiunii autoimune, care determină sistemul imunitar să atace, în mod greșit, țesutul sănătos al intestinului subțire. Nu este complet clar ce determină sistemul imunitar să acționeze în acest fel dar combinația de genetică și factori de mediu pare să joace rolul definitoriu.

În boala celiacă, sistemul imunitar percepe substanțele din gluten ca pe o amenințare pentru organism și le atacă, iar acest lucru dăunează suprafeței intestinului subțire, rupând vilozitățile, perturbând astfel capacitatea organismului de a absorbi nutrienții din alimente.

Multe boli autoimune, cum ar fi și boala celiacă, sunt parțial moștenite, dar nu toți cei cu mutația genetică dezvoltă boala.

Cercetările au arătat că și alți factori pot fi cauza declanșării bolii celiace.

O teorie este că este declanșată de un tip de stres fizic semnificativ, care solicită excesiv sistemul imunitar. Medicii au observat că boala apare adesea după un eveniment fizic, cum ar fi o intervenție chirurgicală, o boală, o sarcină sau un eveniment emoțional sever.

O altă teorie este că, în declanșarea bolii, sunt implicate microorganismele care trăiesc în intestinul subțire.

Factori de risc

Boala celiacă este mai frecventă la persoanele cu anumite tulburări cromozomiale moștenite, cum ar fi sindromul Down. De asemenea, apare mai des la persoanele diagnosticate cu anumite alte boli autoimune. Acestea au adesea gene comune și prezintă, de asemenea, o modalitate de a se declanșa reciproc. Ca și alte boli autoimune, boala celiacă este mai frecventă la persoanele de sex feminin, raportul fiind de cel puțin 2 la 1.

Alți factori de risc în declanșarea bolii celiace sunt:

  • gradul de rudenie direct cu o persoană diagnosticată cu boală;
  • existența unei tulburări cromozomiale, cum ar fi sindromul Turner, sindromul Williams sau sindromul Down;
  • existenţa unui diagnostic de o altă boală autoimună, cum ar fi diabetul de tip 1, artrita reumatoidă, colita microscopică sau boala Addison;
  • sexul feminin;
  • rasă caucaziană.

Simptome

Simptomele bolii celiace variază foarte mult de la o persoană la alta, ceea ce o poate face dificil de diagnosticat. Unele persoane nu manifestă niciun simptom, în timp ce marea majoritate experimentează semne de indigestie și alte simptome gastrointestinale după ce au consumat alimente ce conțin gluten. Mulți dintre cei care manifestă afecțiunea prezintă simptome vagi de deficiențe nutriționale tardiv, când daunele asupra organismului sunt deja instalate. La acești oameni, primul simptom care dă semnul bolii celiace este anemia.

Alte simptome ale bolii celiace sunt:

Simptome gastrointestinale:

Simptome ale anemiei cu deficit de fier:

  • slăbiciune și oboseală;
  • paloare;
  • mâini reci;
  • unghii casante sau concave;
  • dureri de cap;
  • afte bucale;
  • căderea părului.

Simptome de malnutriție:

  • pierdere în greutate neintenționată;
  • întârzieri de creștere și dezvoltare la copii;
  • pierderea musculară sau tonus muscular scăzut;
  • defecte ale smalțului dentar, cum ar fi cu pete sau dinți cu aspect translucid;
  • menstruație neregulată sau dificultăți de a rămâne însărcinată;
  • modificări ale dispoziției, cel mai frecvent iritabilitate la copii și depresie la adulți.

Dermatita herpetiformă - aproximativ 15% dintre persoanele cu boală celiacă dezvoltă această afecțiune cronică a pielii ca efect secundar. Numită și erupție cutanată celiacă, este cauzată de aceeași anticorpi care acționează împotriva glutenului și care afectează intestinul subțire. Dermatita herpetiformă se manifestă ca o erupție cutanată cu mâncărime, care arată ca niște umflături sau vezicule. De obicei, afectează pielea din zona coatelor, genunchilor, feselor sau scalpului.

femeie cu dureri de burta din cauza produselor cu gluten

Diagnosticare

Diagnosticul bolii celiace este determinat de simptome gastrointestinale care se manifestă după consumul produselor ce conțin gluten. Mulți oameni par să aibă o sensibilitate la gluten sau produsele din grâu în dieta lor. Intoleranța alimentară poate provoca simptome incomode după masă, dar nu afectează intestinul așa cum o face boala celiacă. Pentru a diagnostica boala celiacă, medicii vor căuta, în primul rând dovezile afectării intestinului subțire.

Orice persoană suspectată de intoleranță la gluten trebuie să fie testată înainte de a încerca o dietă fără gluten, astfel încât testele să poată dezvălui modul în care glutenul afectează, de fapt, organismul.

Diagnosticarea cu boală celiacă este extrem de importantă pentru a ști cu siguranță de ce fel de tratament veți avea nevoie.

Medicii specialiști folosesc două metode de testare pentru boala celiacă. Este de preferat să fie folosite împreună pentru a confirma diagnosticul.

  • analiza de sânge - va fi testată o probă de sânge pentru anticorpii glutenici care afectează intestinele;
  • biopsie - va fi prelevată o mostră de țesut din intestinul subțire pentru a fi examinată la microscop. Pentru a preleva proba, un gastroenterolog va efectua un examen endoscopic al intestinului subțire. Procedurile endoscopice implică introducerea unei camere prin esofag, la capătul unui cateter lung și subțire.

După confirmarea bolii celiace, medicul va solicita și teste suplimentare pentru a determina deficiențele specifice de vitamine și minerale. Deficiențele severe pot avea efecte ample asupra organismului și ar putea necesita tratament cu suplimente. Cele mai comune deficiențe includ anemia cu deficit de fier, anemia cu deficit de vitamine și deficitul de vitamina D, concentrație scăzută de electroliți, cum ar fi calciul.

Tratament

Primul și cel mai important pas în tratarea bolii celiace este încetarea consumului de gluten, pentru că nu poate fi schimbat modul în care organismul reacționează la gluten, dar poate fi împiedicat glutenul să declanșeze această reacție.

Lipsa aportului de gluten va determina vindecarea intestinului și reluarea procesului de absorbție a nutrienților. Pentru a păstra un intestin sănătos și neafectat, dieta fără gluten trebuie păstrată pe viață.

Tratamentul suplimentar poate include:

  • suplimente nutritive pentru a trata orice deficiențe grave;
  • medicamente specifice pentru tratarea dermatitei herpetiforme;
  • corticosteroizi pentru tratamentul inflamației severe care nu răspunde suficient de rapid la dietă;
  • testare regulată, pentru a se asigura controlul bolii.

Majoritatea oamenilor descoperă că simptomele încep să se amelioreze aproape imediat după ce au început o dietă fără gluten. Poate dura câteva săptămâni pentru a rezolva deficiențele nutriționale și până la câteva luni pentru ca intestinul să fie considerat vindecat complet. În unele cazuri, vindecarea poate dura mai mult, în funcție de amploarea daunelor și de durata în timp a acestora.

Pronosticul acestei boli este pozitiv, în condițiile în care majoritatea oamenilor care au fost diagnosticați și au încetat să mai mănânce gluten au revenit la valori normale ale analizelor. Majoritatea problemelor cauzate de boala celiacă pot fi anulate.

Însă, dacă simptomele persistă, este posibil să existe încă ingestia a mici cantități de gluten fără știință sau să existe o afecțiune secundară. 5% dintre oameni au boală celiacă cu adevărat refractară, care nu răspunde la dietă.

Efectele bolii celiace pot fi severe și de lungă durată dacă trec mulți ani înainte de diagnosticare şi dacă dieta fără gluten nu este una permanentă și strictă.

Malnutriția, principalul efect al bolii celiace, poate afecta sistemul nervos și sistemul osos, iar unele dintre aceste efecte sunt greu de inversat, mai ales când apar în timpul dezvoltării copilăriei. Iar inflamația cronică poate duce și la alte probleme la nivelul intestinului.


Complicații

Complicațiile malnutriției cronice, datorate bolii celiace, pot include:

  • rahitismul la copii sau osteomalacia la adulți;
  • osteopenia și osteoporoza;
  • defecte permanente ale smalțului dentar;
  • efecte asupra sistemului nervos (neuropatie periferică), inclusiv furnicături și amorțeală, spasme musculare și probleme de echilibru și coordonare (ataxie);
  • întârzieri de creștere și dezvoltare la copii, statură mică;
  • dificultăți de atenție și de învățare.

Complicațiile inflamației cronice pot include:

  • imunitate compromisă - sistemul imunitar este hiperactiv în mod cronic și are mai puține resurse pentru a contracara o infecție. Lipsa imunității duce la vulnerabilitatea organismului în fața bolilor și crește riscul de a dezvolta alte boli autoimune;
  • intoleranțe alimentare suplimentare - când mucoasa intestinală este diminuată în mod continuu, se pierde capacitatea de a descompune nutrienții. Din acest motiv, persoanele cu boală celiacă netratată dezvoltă frecvent intoleranță la lactoza și alte intoleranțe comune;
  • ulcerații și cicatrici - inflamația severă poate duce la ulcere în intestinul subțire. Un ulcer sever, care produce perforație gastrointestinală, reprezintă o urgență medicală. Inflamația poate duce, de asemenea, la cicatrici în interiorul intestinului. Țesutul cicatricial în exces poate determina îngustarea intestinului, ceea ce poate duce la obstrucția intestinală;
  • Sprue colagen - o boală rară a intestinului subțire, strâns legată de boala celiacă, deși legătura nu este complet clară. Determină depozite permanente de colagen în mucoasa intestinului subțire, ceea ce împiedică absorbția sau secretarea acestuia. Spre deosebire de eroziunea cauzată de boala celiacă, aceste depozite de colagen nu se vindecă. Ele provoacă probleme permanente de malabsorbție;
  • boală de ficat - afectează ficatul unor oameni mai mult decât altora, în timp dezvoltându-se boli hepatice cronice și leziuni hepatice progresive. Testele de sânge timpurii pot indica valori crescute ale enzimelor hepatice;
  • cancer - inflamația cronică duce la un risc crescut de cancer în intestinul subțire. Studiile arată că aproximativ 7% dintre persoanele cu boală celiacă dezvoltă limfoame intestinale, de obicei după mai bine de 10 ani de la diagnosticare. Există, de asemenea, un risc ușor crescut de adenocarcinom intestinal și cancer esofagian.

Prevenție

Boala celiacă nu poate fi prevenită. Se poate stopa avansarea ei și poate fi inversată deteriorarea intestinului subțire printr-o dietă strictă, fără gluten. Chiar și o cantitate mică de gluten poate provoca daune.

Pentru a controla boala celiacă, evitați toate alimentele care conțin grâu, secară și orz, dar și alimentele care sunt adesea făcute cu aceste cereale.

Este de evitat inclusiv ovăzul, cel puțin la început, deoarece poate fi contaminat cu grâu, orz sau secară în timpul procesării. Cel mai sigur este să mănânci ovăz etichetat ca fiind fără gluten.

La începutul dietei fără gluten ar trebui evitat laptele și produsele lactate pentru o perioadă, până la vindecarea intestinului.

Citiți cu atenție etichetele alimentelor și căutați semne ale glutenului ascuns, cum ar fi cel din medicamente și anumiți aditivi alimentari. Dacă pe etichetă scrie „amidon alimentar modificat”, produsul poate conține gluten.

Dieta fără gluten trebuie planificată în jurul anumitor alimente recomandate, cum ar fi:

  • ouă;
  • produse lactate, dacă sunt tolerate, precum brânza, iaurtul;
  • făină și alimente făcute cu amarant, fasole, hrișcă, porumb, făină de porumb, in, mei, cartofi, tărâțe de ovăz fără gluten, quinoa, orez, sorg, soia, tapioca;
  • carne, fructe și legume proaspete, congelate și conservate (aici atenție la adăugarea de gluten).

Discutați cu medicul specialist sau un dietetician și apelați la grupuri de sprijin formate din oameni cu același diagnostic, pentru a face față provocărilor bolii celiace. Grupurile de sprijin pentru boala celiacă împărtășesc adesea rețete și surse bune de hrană.

Căutați alimente fără gluten. Multe magazine alimentare oferă alimente fără gluten special marcate.

Autor

Dr. Niculescu Cristina-Cosmina

Medic Primar Endoscopie - Gastroenterologie și Ecografie 2D

Bibliografie

  1. “Celiac Disease.” Hopkinsmedicine.org, 2023, www.hopkinsmedicine.org
  2. NHS Choices. Overview - Coeliac Disease. 2023, www.nhs.uk
  3. https://www.facebook.com/WebMD. “Celiac Disease.” WebMD, WebMD, 3 Jan. 2017, www.webmd.com

Echipa medicală - Gastroenterologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.