Banner T3 (Triiodotironina)

T3 (Triiodotironina)

Află informații utile despre această analiză:

  • Când este recomandată
  • Care este procedura de recoltare
  • Ce semnifică rezultatele obținute

Informații generale

Triiodotironina (T3) și tiroxina (T4) sunt hormoni produși de glanda tiroidă, esențiali organismului uman, influențând numeroase mecanisme fiziologice și reacții biochimice la nivel celular: de la reglarea creșterii și diferențierii celulelor până la metabolizarea alimentelor.

Hormonii tiroidieni sunt principalii reglatori ai funcțiilor metabolice și acționează în special la nivelul ficatului, rinichilor și inimii. Ei acționează asupra respirației celulare prin efectul stimulator asupra metabolismului celular și sunt principalii reglatori ai termoreglării la organismele homeoterme.

T3, spre deosebire de T4, este mai activ metabolic, dar cu un efect pe termen mai scurt.

Pentru sinteza normală a hormonilor tiroidieni, axul hipotalamo – hipofizar reglează eliberarea hormonului TSH (hormonul de stimulare a tiroidei) care va stimula tiroida să secrete acești hormoni.

Triiodotironina (T3) este forma activă a hormonului tiroidian și, deși reprezintă doar 20% din hormonul eliberat, majoritatea T3 provine din conversia T4 în T3 printr-un proces numit deiodinare. În organism, T3 se găsește sub două forme: liber și legat. Sinteza hormonilor tiroidieni necesită zilnic 150 – 200 g de iod, cantitate ce provine în cea mai mare parte din alimentație.

Hormonii tiroidieni circulă, în principal, legați la proteinele plasmatice, în timp ce o mică fracțiune circulă liberă (nelegată de proteine de transport). Numai formele libere sunt active metabolic.

Afinitatea hormonilor pentru proteinele plasmatice este diferită, T4 prezentând o afinitate mai crescută, ceea ce înseamnă că în ser este întâlnită o cantitate mai mică de T4 liber în plasmă.

Total T3 (TT3) reprezintă triiodotironina circulantă liberă, nelegată, împreună cu forma legată la proteinele plasmatice, iar concentrația acestora depinde de rata de conversie tisulară a tiroxinei în triiodotironină.

Determinarea T3 reflectă starea funcțională a țesuturilor periferice și poate indica un nivel scăzut al hormonului în următoarele situații: afecțiuni severe non-tiroidiene sau la pacienții sub tratament cu medicamente care reduc conversia T4 la T3 (glucocorticoizi, propranolol, amiodaronă).

Studiile arată că un nivel crescut de triiodotironină este specific pacienților cu hipertiroidism. 90% din pacienții cu hipertiroidism au concentrații crescute atât de T4, cât și de T3, cu creșteri mai exprimate ale T3 față de T4.

Se consideră că dozarea triiodotironinei nu este utilă pentru diagnosticarea hipotiroidismului deoarece la 15% - 30% dintre acești pacienți concentrația T3 este în limite normale.

T3 stimulează producerea de proteine, dar stimulează și degradarea acestora. T3 crește consumul glicogenului și sinteza glucozei, ducând la gluconeogeneză şi stimulează metabolizarea colesterolului cu creșterea numărului de receptori LDL.

La nivelul inimii, crește ritmul cardiac și forța de contracție. Deoarece crește numărul receptorilor adrenergici la nivelul miocardului, T3 produce creșterea tensiunii arteriale sistolice și scăderea tensiunii arteriale diastolice. Aceste efecte sunt cauza pulsului tipic întâlnit în hipertiroidism.

T3 este esențial pentru dezvoltarea plămânilor și sistemului nervos atât în viața fetală, cât și la nou-născuți. Este, de asemenea, important în dezvoltarea musculo-scheletală.

Probă T3 (Triiodotironina) Medlife

Când este recomandată analiza T3

Dozarea triiodotironinei totale (TT3) și triiodotironinei libere (FT3) este recomandată în următoarele situații:

  • identificarea pacienților cu tireotoxicoză T3 la care TT4 și FT4 prezintă valori normale;
  • ca indicator al severității tireotoxicității într-un hipertiroidism sever;
  • diagnosticul pacienților cu hipertiroidism subclinic, respectiv TSH scăzut, valori normale T3, dar și T4; acești pacienți prezintă risc crescut de a dezvolta un hipertiroidism clinic manifest;
  • la pacienții cu afecțiuni sistemice severe non-tiroidiene la care TT3 este scăzut, dar analiza T3 indică rezultate oscilante: fie valori normale, fie creșteri, fie scăderi;
  • evaluarea severității unui hipertiroidism primar;
  • evaluarea prognosticului terapeutic la pacienții cu boala Graves în tratament; o valoare crescută preterapeutică a TT3 se asociază frecvent cu creșterea recăderilor;
  • identificarea recăderilor la pacienții cu hipertiroidism - triiodotironina crescută poate fi un indicator precoce;
  • monitorizarea terapiei de substituție cu T4.

Procedura recoltare

Se realizează dintr-o probă de sânge recoltată à jeun (pe nemâncate). Este recomandat ca, înainte de recoltare, regimul alimentar să fie cel obișnuit, să nu treacă un interval mare de timp de la ultima masă până la prelevarea probei de sânge.

Interpretare rezultate

Valorile de referință* T3 sunt stabilite în funcție de vârstă.

VârstăValori (ng/mL)
F: 0 – 1 ani1.02 – 2.29
M: 0 – 1 ani0.62 – 1.54
1 – 6 ani1.06 – 2.04
6 – 11 ani1.04 – 1.84
11 – 15 ani0.68 – 1.87
15 – 20 ani0.72 – 1.75
> 20 ani0.58 – 1.52

Pentru femeile însărcinate, analiza T3 are alte valori de referință, dependente de trimestrul sarcinii. În mod fiziologic, gravidele au un nivel de triiodotironină crescut.

  • Trimestrul I: 1.61-3.53 nmol/L (1.05-2.30 ng/mL);
  • Trimestrul II: 1.98-4.03 nmol/L (1.29-2.62 ng/mL);
  • Trimestrul III: 2.08-4.02 nmol/L (1.35-2.62 ng/mL)

Rezultatele în afara intervalului de referință pot indica atât afecțiuni tiroidiene, cât și afecțiuni ale ficatului sau funcționare problematică a sistemului digestiv.

* Valorile de referință sunt date de aparatură, de metoda de lucru și de reactivii folosiți și pot diferi de la un laborator la altul.

Interferențe și limite

Determinarea T3 poate fi afectată de o serie de factori cum sunt administrarea de radioizotopi, altitudinea și tratamentele medicamentoase.

În sarcină, pot apărea creșteri de TT3; de aceea, pentru evaluarea statusului hormonal, se recomandă FT3.

Valori scăzute

Valori scăzute ale TT3 și FT3 se întâlnesc în:

  • hipotiroidism - însă, unii pacienți cu hipotiroidie pot avea valori în intervalul de referință;
  • afecțiuni non-tiroidiene severe însoțite, în special, de malnutriție;
  • stări care duc la scăderea concentrației de TBG;
  • înfometare;
  • la unii dintre pacienții cu perioade lungi de convalescență.

Valori crescute

Valori crescute ale TT3 și T3 se întâlnesc în:

  • hipertiroidism;
  • tireotoxicoză T3;
  • supradozaj de T3 și T4;
  • tiroidite acute;
  • sindrom de rezistență periferică;
  • stări care duc la creșterea concentrației plasmatice a TBG;
  • la bărbați – posibile afecțiuni ale ficatului;
  • gușă tiroidiană.

Bibliografie

  1. https://www.webmd.com
  2. https://pro.aace.com/
  3. Sue, Laura Y., et al. “Reducing Inappropriate Serum T3 Laboratory Test Ordering in Patients with Treated Hypothyroidism.” Endocrine Practice, vol. 25, no. 12, Dec. 2019, pp. 1312–1316, www.pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.4158/ep-2019-0215
  4. Sibio, Maria Teresa De. “Triiodothyronine and Breast Cancer.” World Journal of Clinical Oncology, vol. 5, no. 3, 2014, p. 503, www.ncbi.nlm.nih.gov, 10.5306/wjco.v5.i3.503
  5. Yasaman Pirahanchi, et al. “Physiology, Thyroid Stimulating Hormone.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 9 May 2021, www.ncbi.nlm.nih.gov
  6. Peeters, Robin P, and Theo J Visser. “Metabolism of Thyroid Hormone.” Nih.gov, MDText.com, Inc., 2017, www.ncbi.nlm.nih.gov

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu