Despre hipertiroidism
De multe ori, apar confuzii în legătură cu termenii hipotiroidism/ hipertiroidism.
Prefixul „hiper” provine din grecescul huper (peste), astfel hipertiroidismul însemnă că în corp există prea mulți hormoni tiroidieni. Hormonii tiroidieni accelerează toate procesele din organism şi astfel metabolismul va crește, va apărea o scădere în greutate, inima va bate rapid, scaunele vor fi dese, apar tremor, agitație, insomnie sau nervozitate.
Hipertiroidism în sarcină
Hormonii tiroidieni sunt deosebit de importanți în sarcină pentru că ajută la dezvoltarea sănătoasă a creierului și a sistemului nervos al fătului. Din această cauză, pot apărea disfuncții în producerea hormonilor tiroidieni, ceea ce poate duce la hipertiroidism.
În primele 3-4 luni de sarcină, este posibil să apară tireotoxicoza gestațională tranzitorie. Aceasta este determinată de valori mari ale bHCG și de o sensibilitate mai mare (genetică) a femeii la acest hormon. Din cauza valorilor mari ale bHCG se însoțește de disgravidie de prim trimestru (vărsături), care poate necesita tratament antiemetic. Tireotoxicoza gestațională tranzitorie este autolimitată (va dispărea de la sine, fără să fie necesar tratament).
Hipertiroidism la copii
Cele mai multe cazuri de hipertiroidism la copii apar de obicei la pubertate. Pe lângă simptomele clasice de hipertiroidism (scădere în greutate cu apetit normal, scaune dese, tremor, palpitații, transpirații excesive, scăderea atenției, nervozitate, agitație, insomnie, gușă, modificări la nivelul ochilor), copiii pot prezenta o accelerare a creșterii. Cea mai frecventă cauza de hipertiroidism la copii este boala Basedow Graves.
Cauze
Tiroida produce hormoni tiroidieni (T3 și T4) folosind iod. În tiroidă sunt depozite de hormoni tiroidieni pentru aproximativ 2 luni. Din aceste depozite se eliberează zilnic, în funcție de necesități, o anumită cantitate de hormoni.
Hipertiroidismul poate să apară din mai multe cauze:
- sinteză excesivă de hormoni tiroidieni, care, la rândul ei, poate fi determinată de următoarele:
- boala Basedow Graves: este o boală autoimună, în care sistemul imun produce anticorpi (TRAB - anticorp antireceptor de TSH) ce vor determina tiroida să producă prea mulți hormoni;
- nodul/ noduli funcționali: majoritatea nodulilor tiroidieni nu produc prea mult hormon, dar, rar, unii pot să facă acest lucru;
- administrarea unei cantități prea mari de iod: suplimente sau medicamente care conțin iod, după anumite investigații imagistice cu substanță de contrast iodată - tomografie computerizată, coronarografie, etc.
- eliberare bruscă în circulație a unei cantități prea mari de hormoni tiroidieni, care poate apărea în următoarele situații:
- tiroidită subacută: uneori, după anumite infecții virale, tiroida se inflamează, apare durere la nivelul gâtului și din tiroida inflamată sunt eliberați toți hormonii depozitați aici;
- tiroidită indusă de medicamente: același proces de inflamație a tiroidei poate să fie determinat de anumite medicamente (ex: amiodaronă, interferon);
- administrare de hormoni tiroidieni în exces: la pacienții aflați în tratament cu hormoni tiroidieni, dacă doza este prea mare apare hipertiroidism
Factori de risc
Mai mulți factori pot reprezenta un risc crescut de hipertiroidism:
- sexul feminin: la femei, hipertiroidismul este mai frecvent decât la barbate, dar acest lucru nu înseamnă că nu poate fi depistat și la sexul masculin
- perioadele în care există modificări ale hormonilor sexuali (pubertate, sarcină, menopauză): sistemul imun are receptori pentru hormonii sexuali, ceea ce înseamnă că aceștia din urmă pot modifica activitatea sistemului imun; din acest motiv, la persoanele predispuse genetic să dezvolte o tiroidită autoimună, se poate declanșa boala Basedow-Graves în aceste perioade
- vârsta: boala Basedow-Graves apare de obicei la persoane tinere, pe când gușa nodulară hipertiroidizată apare la persoane în vârstă; hipertiroidismul poate să apară totuși la orice vârstă (chiar și la copii)
- prezența altor boli autoimune: la un pacient cunoscut deja cu alte boli autoimune (vitiligo, artrită reumatoidă, diabet zaharat de tip 1, boala Adisson, lupus eritematos sistemic, anemie Biermer), există un risc mai mare de apariție a bolii Basedow-Graves
- istoric familial de autoimunitate tiroidiană: același lucru este valabil și pentru persoanele care au în familie rude de sânge diagnosticate cu tiroidită autoimună (Hashimoto, Basedow-Graves) sau alte boli autoimune
- administrarea de cantități mari de iod: alge marine, suplimente de alge marine, iodură de potasiu, amiodaronă, substanțe de contrast iodate
- fumatul
Simptome
Simptomele cu care se prezintă de obicei pacientul cu hipertiroidism sunt:
- scădere în greutate;
- transpirații excesive;
- tremor;
- urinat des;
- modificare a aspectului părului și unghiilor sau chiar căderea părului;
- intoleranță la căldură (preferă frigul);
- nervozitate, agitație, insomnie;
- anxietate, depresie;
- măncărimi ale pielii pe tot corpul;
- scăderea libidoului;
- la femei: modificări ale ciclului, mărirea sânilor (ginecomastie);
- la bărbați: tulburări de erecție și ejaculare.
Tiroida este de obicei mărită (gușă), uneori dureroasă (ex: în tiroidita subacută).
Dacă pacientul are hipertiroidism, prin boala Basedow-Graves poate să prezinte modificări la nivelul ochilor: pot fi exoftalmici (bulbucați), congestionați (roșii), cu edeme ale pleoapelor, apare durere în spatele ochilor și vedere dublă.
Persoanele în vârstă pot să nu prezinte aceste simptome specifice și să aibă în special simptome cardiace: puls mărit, durere în piept, hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă, fibrilație atrială (puls neregulat).
Diagnosticare
Pentru a stabili diagnosticul de hipertiroidism, sunt necesare în primul rând analize de sânge. Cele mai importante analize de sânge utilizate pentru diagnosticarea hipertiroidismului sunt: TSH (hormonul de stimulare tiroidiană) și hormonii tiroidieni T4 și T3.
TSH reprezintă cel mai sensibil indicator al funcției tiroidiene. Este prima analiză care se va modifica (va scădea) în caz de hipertiroidism.
Hormonii tiroidieni T4 și T3 circulă în sânge atât legați de proteine, cât și în formă liberă (aceasta reprezentând de fapt hormonul activ). Putem doza tot hormonul circulant (T4 total, T3 total) sau fracția care circulă liberă (Free T4 și Free T3). De obicei este preferabilă dozarea fracției libere a hormonilor, deoarece concentrațiile de T3 total și T4 total sunt influențate de cantitatea de proteine transportoare. Dacă aceasta este mai mare (ex: în sarcină sau la femeile care iau anticoncepționale) sau mai mică, vom măsura un nivel mai mare, respectiv mai mic de T3 și T4, fără să fie de fapt vorba de un exces/ deficit real de hormoni tiroidieni, deoarece nivelurile de T3 liber și T4 liber rămân normale.
Dacă TSH este scăzut, iar T3 și T4 sunt în limite normale, este vorba de un hipertiroidism subclinic (într-o fază inițială). În caz de hipertiroidism clinic, TSH va fi supresat (adică mai mic decât limita de referință a laboratorului, nedozabil), iar T3, T4, Ft3, FT4 vor fi mai mari decât normalul.
Analiza este utilă pentru depistarea anticorpilor antitiroidieni, în special a TRAB (anticorpi antireceptor de TSH, care sunt responsabili pentru declanșarea hipertiroidiei în boala Basedow-Graves) și, eventual, a ATPO (anticorpi antitireoperoxidază) sau a AcTg (anticorpi antitreoglobulină).
Este, de asemenea, necesară efectuarea unei ecografii tiroidiene, pentru a stabili dacă este vorba despre o gușă difuză (toată tiroida este mărită, cu vascularizație crescută) sau de unul sau mai mulți noduli.
Mai puțin folosită în prezent este scintigrafia tiroidiană. Aceasta se poate efectua dacă există noduli, pentru a verifica dacă aceștia funcționează în exces (noduli calzi) sau nu (noduli reci).
Tratament
Tratamentul hipertiroidismului va fi stabilit în funcție de cauza afecțiunii:
- la pacienții aflați în tratament cu hormon tiroidian, care prezintă TSH scăzut și T3, T4 normale sau mărite: va fi redusă doza de hormon tiroidian; este bine ca modificările dozei să fie făcute doar după ce ați discutat cu medicul curant;
- la pacienții la care excesul de hormon tiroidian este determinat de distrugerea tiroidei (tiroidită subacută): hipertiroidia este de obicei autolimitată, adică va dispărea fără tratament în 2-4 săptămâni, putând fi urmată de o fază de hipotiroidism (lipsă de hormon tiroidian);
- în cazul hipertiroidismului prin producție excesivă de hormoni: este necesar tratament cu antitiroidiene de sinteză (medicamente care blochează tiroida);
- pentru boala Basedow-Graves: tratamentul va dura 1-1,5 ani în medie; după acest interval se poate întrerupe medicația, dar la unii pacienți va reapărea hipertiroidismului (recădere);
- pentru nodulii funcționali (adenom toxic, gușă polinodulară hipertiroidizată): tratamentul cu antitiroidiene de sinteză va fi continuu, până la aplicarea unui tratament radical (operație de extirpare a nodulilor/ tiroidei sau administrare de iod radioactiv).
De obicei durează 7-10 zile până când medicația antitiroidiană intră în acțiune, așa că în primele luni de tratament medicul vă poate recomanda și betablocante (medicamente care ameliorează tremorul, scad pulsul) și anxiolitice sau alte medicamente pentru liniștire.
Tratamentul radical (definitiv) constă în operație, prin care se îndepărtează o parte a tirodiei (ex: pentru un nodul funcțional) sau toată tiroida (dacă există mai mulți noduli sau pentru boala Basedow-Graves). Complicațiile cele mai frecvente care pot să apară după operație sunt: hipocalcemia (calciu scăzut în sânge) și modificările de voce (voce răgușită sau pierderea vocii). De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că după tiroidectomia totală va fi necesar tratament cu hormon tiroidian toată viața.
O altă opțiune de tratament radical o constituie administrarea de iod radioactiv. Aceasta constă în înghițirea unui comprimat de iod radioactiv. Tiroida va capta acest iod și va fi distrusă parțial sau total. Această metodă este de evitat la persoanele care își doresc o sarcină în următorul an sau au boala Basedow-Graves cu afectare severă a ochilor.
Regim alimentar
În hipertiroidism anumite alimente sunt interzise. Este vorba de alimentele bogate în iod (sare de masă iodată, fructe de mare, pește oceanic, alge de mare, nuci verzi).
De asemenea trebuie evitat consumul de excitante: alcool, cafea, ceai negru, alte băuturi cu cofeină, băuturi energizante, ciocolată.
Aceste restricții sunt importante mai ales în fazele inițiale ale bolii, până când tiroida se echilibrează.
Cu excepția acestor restricții, alimentația în hipertiroidism trebuie să fie una echilibrată, care să includă proteine de calitate (având în vedere că hipertiroidismul duce la creșterea distrugerii proteinelor) și micronutrienți (seleniu, zinc, calciu, vitamina D).
Complicații
În primele faze ale bolii, unii pacienți se pot simți energici, sunt bucuroși că au slăbit fără să țină dietă și nu consideră că au nevoie de tratament, dar în timp apar complicațiile hipertiroidismului:
- fibrilație atrială: puls rapid și neregulat;
- insuficiență cardiacă: oboseală;
- edeme la nivelul membrelor inferioare;
- osteoporoză: oase fragile cu risc de fracturare.
Prevenție
Recomandări generale pentru prevenția hipertiroidismului:
- evitarea stresului;
- renunțarea la fumat;
- un stil de viață sănătos (suficiente ore de somn, dietă sănătoasă, exercițiu fizic regulat);
- evitarea iodului în exces;
- evitarea scăderii bruște în greutate (poate declanșa hipertiroidism);
- control periodic al tiroidei, la persoanele cu antecedente familiale de afecțiuni tiroidiene.
Bibliografie
- Williams Textbook of Endocrinology. Elsevier, 2016, www.sciencedirect.com
Alte afecțiuni similare
Hipertensiunea arterială secundară
Există două tipuri de hipertensiune arterială:hipertensiune arterială primară (esențială) - a cărei etiologii nu este cunoscută, fiind incriminați factori genetici, de...
Vezi detalii
Hipertensiunea oculară
Tensiunea oculară se referă la presiunea pe care o exercită umoarea apoasă pe structurile din interiorul globului ocular. Valorile normale sunt cuprinse între 10-21...
Vezi detalii
Hipertermie
Hipertermia este o creștere anormală și periculoasă a temperaturii corpului. Aceasta apare atunci când organismul produce sau absoarbe mai multă căldură decât poate...
Vezi detalii
Hipertricoza
Hipertricoza este denumirea medicală pentru pilozitatea excesivă apărută oriunde pe corp, atât la femei, cât și la bărbați. Este o noțiune diferită de hirsutism, care se...
Vezi detalii
Hipertrofie ventriculară stângă
Hipertrofia ventriculară stângă poate fi înţeleasă intuitiv de către pacienţi prin îngroșarea pereţilor inimii la nivelul camerei, care dă naștere pulsului (ventriculul...
Vezi detalii
Hiperuricemia
Hiperuricemia reprezintă creșterea nivelului de acid uric în sânge peste valoarea normală. Ca urmare a acestei suprasaturații, acidul uric se poate depune la nivelul...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.