Call Center
(021) 9646
Suni din străinătate?
+4021 408 4000
(021) 408 4000
Laboratoare și puncte de recoltare MedLife
Descoperă locațiile MedLife în care poți efectua o gamă extinsă de analize medicale.
Preț analize
Rezultate analize online
Glosar analize medicale
Glosar afecțiuni medicale
Indicații recoltare
Laboratoare MedLife
Puncte de recoltare MedLife
Imagistică MedLife
Alege MedLife pentru investigații de imagistică cu metode avansate de diagnostic.
RMN
Tomografie computerizată
Ecografie
Endoscopie
Mamografie
Osteodensitometrie (DEXA)
Radiologie
Colonoscopie
Pregătire pentru investigații
Monitorizare CT post COVID-19
Radioterapie
Abonamente MedLife
Ai grijă de sănătatea ta și a celor dragi cu abonamentele de sănătate MedLife.
Abonamente corporate
Abonamente IMM
Abonamente individuale de sănătate
Abonament LevelUp
Despre MedLife
Istoria și evoluţia MedLife
Descoperă povestea celui mai mare operator privat de servicii medicale din România.
Centru de cercetare MedLife
Descoperă proiectele centrului de cercetare MedLife creat pentru nevoi și soluții autohtone.
RoMâine
RoMâine îl facem azi, construind o țară mai bună cu Grijă, Respect, Empatie, Încredere și Speranță.
Corporate Social Resposability (C.S.R)
Descoperă strategia de sustenabilitate MedLife.
Newsroom
Citește comunicatele de presă și ultimele știri MedLife și descarcă kitul de presă.
Alte denumiri: Tiroida hiperactivă
Descoperă informații utile despre hipertiroidism: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.
Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.
De multe ori, apar confuzii în legătură cu termenii hipotiroidism/ hipertiroidism.
Prefixul „hiper” provine din grecescul huper (peste), astfel hipertiroidismul însemnă că în corp există prea mulți hormoni tiroidieni. Hormonii tiroidieni accelerează toate procesele din organism şi astfel metabolismul va crește, va apărea o scădere în greutate, inima va bate rapid, scaunele vor fi dese, apar tremor, agitație, insomnie sau nervozitate.
Hormonii tiroidieni sunt deosebit de importanți în sarcină pentru că ajută la dezvoltarea sănătoasă a creierului și a sistemului nervos al fătului. Din această cauză, pot apărea disfuncții în producerea hormonilor tiroidieni, ceea ce poate duce la hipertiroidism.
În primele 3-4 luni de sarcină, este posibil să apară tireotoxicoza gestațională tranzitorie. Aceasta este determinată de valori mari ale bHCG și de o sensibilitate mai mare (genetică) a femeii la acest hormon. Din cauza valorilor mari ale bHCG se însoțește de disgravidie de prim trimestru (vărsături), care poate necesita tratament antiemetic. Tireotoxicoza gestațională tranzitorie este autolimitată (va dispărea de la sine, fără să fie necesar tratament).
Cele mai multe cazuri de hipertiroidism la copii apar de obicei la pubertate. Pe lângă simptomele clasice de hipertiroidism (scădere în greutate cu apetit normal, scaune dese, tremor, palpitații, transpirații excesive, scăderea atenției, nervozitate, agitație, insomnie, gușă, modificări la nivelul ochilor), copiii pot prezenta o accelerare a creșterii. Cea mai frecventă cauza de hipertiroidism la copii este boala Basedow Graves.
Tiroida produce hormoni tiroidieni (T3 și T4) folosind iod. În tiroidă sunt depozite de hormoni tiroidieni pentru aproximativ 2 luni. Din aceste depozite se eliberează zilnic, în funcție de necesități, o anumită cantitate de hormoni.
Hipertiroidismul poate să apară din mai multe cauze:
- sinteză excesivă de hormoni tiroidieni, care, la rândul ei, poate fi determinată de următoarele:
- eliberare bruscă în circulație a unei cantități prea mari de hormoni tiroidieni, care poate apărea în următoarele situații:
- administrare de hormoni tiroidieni în exces: la pacienții aflați în tratament cu hormoni tiroidieni, dacă doza este prea mare apare hipertiroidism
Mai mulți factori pot reprezenta un risc crescut de hipertiroidism:
Simptomele cu care se prezintă de obicei pacientul cu hipertiroidism sunt:
Tiroida este de obicei mărită (gușă), uneori dureroasă (ex: în tiroidita subacută).
Dacă pacientul are hipertiroidism, prin boala Basedow-Graves poate să prezinte modificări la nivelul ochilor: pot fi exoftalmici (bulbucați), congestionați (roșii), cu edeme ale pleoapelor, apare durere în spatele ochilor și vedere dublă.
Persoanele în vârstă pot să nu prezinte aceste simptome specifice și să aibă în special simptome cardiace: puls mărit, durere în piept, hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă, fibrilație atrială (puls neregulat).
Pentru a stabili diagnosticul de hipertiroidism, sunt necesare în primul rând analize de sânge. Cele mai importante analize de sânge utilizate pentru diagnosticarea hipertiroidismului sunt: TSH (hormonul de stimulare tiroidiană) și hormonii tiroidieni T4 și T3.
TSH reprezintă cel mai sensibil indicator al funcției tiroidiene. Este prima analiză care se va modifica (va scădea) în caz de hipertiroidism.
Hormonii tiroidieni T4 și T3 circulă în sânge atât legați de proteine, cât și în formă liberă (aceasta reprezentând de fapt hormonul activ). Putem doza tot hormonul circulant (T4 total, T3 total) sau fracția care circulă liberă (Free T4 și Free T3). De obicei este preferabilă dozarea fracției libere a hormonilor, deoarece concentrațiile de T3 total și T4 total sunt influențate de cantitatea de proteine transportoare. Dacă aceasta este mai mare (ex: în sarcină sau la femeile care iau anticoncepționale) sau mai mică, vom măsura un nivel mai mare, respectiv mai mic de T3 și T4, fără să fie de fapt vorba de un exces/ deficit real de hormoni tiroidieni, deoarece nivelurile de T3 liber și T4 liber rămân normale.
Dacă TSH este scăzut, iar T3 și T4 sunt în limite normale, este vorba de un hipertiroidism subclinic (într-o fază inițială). În caz de hipertiroidism clinic, TSH va fi supresat (adică mai mic decât limita de referință a laboratorului, nedozabil), iar T3, T4, Ft3, FT4 vor fi mai mari decât normalul.
Analiza este utilă pentru depistarea anticorpilor antitiroidieni, în special a TRAB (anticorpi antireceptor de TSH, care sunt responsabili pentru declanșarea hipertiroidiei în boala Basedow-Graves) și, eventual, a ATPO (anticorpi antitireoperoxidază) sau a AcTg (anticorpi antitreoglobulină).
Este, de asemenea, necesară efectuarea unei ecografii tiroidiene, pentru a stabili dacă este vorba despre o gușă difuză (toată tiroida este mărită, cu vascularizație crescută) sau de unul sau mai mulți noduli.
Mai puțin folosită în prezent este scintigrafia tiroidiană. Aceasta se poate efectua dacă există noduli, pentru a verifica dacă aceștia funcționează în exces (noduli calzi) sau nu (noduli reci).
Tratamentul hipertiroidismului va fi stabilit în funcție de cauza afecțiunii:
De obicei durează 7-10 zile până când medicația antitiroidiană intră în acțiune, așa că în primele luni de tratament medicul vă poate recomanda și betablocante (medicamente care ameliorează tremorul, scad pulsul) și anxiolitice sau alte medicamente pentru liniștire.
Tratamentul radical (definitiv) constă în operație, prin care se îndepărtează o parte a tirodiei (ex: pentru un nodul funcțional) sau toată tiroida (dacă există mai mulți noduli sau pentru boala Basedow-Graves). Complicațiile cele mai frecvente care pot să apară după operație sunt: hipocalcemia (calciu scăzut în sânge) și modificările de voce (voce răgușită sau pierderea vocii). De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că după tiroidectomia totală va fi necesar tratament cu hormon tiroidian toată viața.
O altă opțiune de tratament radical o constituie administrarea de iod radioactiv. Aceasta constă în înghițirea unui comprimat de iod radioactiv. Tiroida va capta acest iod și va fi distrusă parțial sau total. Această metodă este de evitat la persoanele care își doresc o sarcină în următorul an sau au boala Basedow-Graves cu afectare severă a ochilor.
În hipertiroidism anumite alimente sunt interzise. Este vorba de alimentele bogate în iod (sare de masă iodată, fructe de mare, pește oceanic, alge de mare, nuci verzi).
De asemenea trebuie evitat consumul de excitante: alcool, cafea, ceai negru, alte băuturi cu cofeină, băuturi energizante, ciocolată.
Aceste restricții sunt importante mai ales în fazele inițiale ale bolii, până când tiroida se echilibrează.
Cu excepția acestor restricții, alimentația în hipertiroidism trebuie să fie una echilibrată, care să includă proteine de calitate (având în vedere că hipertiroidismul duce la creșterea distrugerii proteinelor) și micronutrienți (seleniu, zinc, calciu, vitamina D).
În primele faze ale bolii, unii pacienți se pot simți energici, sunt bucuroși că au slăbit fără să țină dietă și nu consideră că au nevoie de tratament, dar în timp apar complicațiile hipertiroidismului:
Recomandări generale pentru prevenția hipertiroidismului:
Dr. Pârlog-Cristian Ana-Loredana
Medic Primar Endocrinologie
Bibliografie
Există două tipuri de hipertensiune arterială:hipertensiune arterială primară (esențială) - a cărei etiologii nu este cunoscută, fiind incriminați factori genetici, de...
Vezi detalii
Tensiunea oculară se referă la presiunea pe care o exercită umoarea apoasă pe structurile din interiorul globului ocular. Valorile normale sunt cuprinse între 10-21...
Hipertermia este o creștere anormală și periculoasă a temperaturii corpului. Aceasta apare atunci când organismul produce sau absoarbe mai multă căldură decât poate...
Hipertricoza este denumirea medicală pentru pilozitatea excesivă apărută oriunde pe corp, atât la femei, cât și la bărbați. Este o noțiune diferită de hirsutism, care se...
Hipertrofia ventriculară stângă poate fi înţeleasă intuitiv de către pacienţi prin îngroșarea pereţilor inimii la nivelul camerei, care dă naștere pulsului (ventriculul...
Hiperuricemia reprezintă creșterea nivelului de acid uric în sânge peste valoarea normală. Ca urmare a acestei suprasaturații, acidul uric se poate depune la nivelul...
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.