Transferina

Transferina este o proteină plasmatică biosintetizata în primul rând de ficat, dar și de ovare, testicule, SNC.

Funcția ei este de a transporta fierul absorbit de la nivelul mucoasei intestinale, la depozitele din măduva osoasă si ficat, respectiv din depozite către precursorii eritroizi. Timpul de înjumătățire al transferinei este de 7-10 zile.

Nivelurile plasmatice sunt reglate de disponibilitatea fierului în organism: tratamentul corespunzător de substituție cu fier duce la creșteri ale transferinei și revin la valori normale odată ce depozitele de fier au fost încărcate^1,2. Rata sintezei transferinei este invers proporțională cu depozitele de fier. Transferina are două situsuri de legare a fierului.

Un gram de transferină poate lega 1.43 grame de fier. În mod normal, saturația transferinei este de aproximativ 30%.

Capacitatea totală de legare a fierului (CTLF) se măsoara prin metode biochimice, cu ajutorul căreia se poate calcula saturația transferinei după următoarea formulă:

 Saturația transferinei (%)=sideremie/CTLF x 1001,3.

Saturația transferinei este un indicator foarte sensibil al scăderii nivelului de fier funcțional.

Prezența unei cantități mici de transferină nesaturată are un rol important în controlul infecțiilor și infestarilor cu microorganisme care necesită fier.

Astfel, tratamentul anemiei din infecțiile bacteriene și infestațiile parazitare ar trebui să fie secundar tratamentului infecției,  dacă se menține starea feriprivă⁴.

Transferina este si un reactant de fază acută negativă, în diferite reacții inflamatorii acute nivelurile transferinei scad.

Se intalnesc valori scazute ale transferinei și în diferite boli cronice (de ex. neoplasme, boli de colagen, boli hepatice) și în hipoproteinemii ^3.