Cronologia infectării cu COVID-19

Pe măsură ce virusul SARS-CoV-2 s-a răspândit la nivel mondial, primelor simptome ale infectării cu COVID-19, care au fost evidențiate în cazul unei vânzătoare de fructe de mare dintr-o piață din Wuhan, China, în anul 2019, li s-au adăugat și alte manifestări ale infecției cu noul coronavirus.
Studiile efectuate de oamenii de știință internaționali în cei doi ani de pandemie au permis evidențierea unor informații esențiale despre virusul SARS-CoV-2, cum ar fi cele despre cum se manifestă COVID, în cât timp apar simptomele după contactul cu o persoană infectată, dar și metode moderne de tratament și de prevenire a complicațiilor, reprezentate de vaccinurile anti-COVID.
Cauzele infectării cu COVID-19
Cronologia simptomelor COVID în România a început în 26 februarie 2020, prin confirmarea primului pacient cu SARS-CoV-2, un bărbat din Gorj, care intrase în contact cu un cetățean italian infectat cu COVID-19 și care vizitase România în acea perioadă. În cei doi ani de pandemie, peste 2.7 milioane de români au trecut, oficial, prin infecția cu COVID-19, caracterizată prin contagiozitate ridicată.
Transmiterea virusului SARS-CoV-2 se face de la o persoană la alta, prin particule expulzate în aer atunci când un bolnav tușește, strănută, respiră, dar și când vorbește sau cântă. Aceste particule pot fi transmise de către o persoană infectată la alte persoane aflate într-un perimetru de până la doi metri în apropierea sa.
Cercetările inițiale au arătat că virusul SARS-CoV-2 poate rezista cel puțin 3 ore în aer, timp de câteva zile - pe suprafețe din plastic sau oțel inoxidabil și timp de câteva ore, pe suprafețe din carton sau cupru. Astfel, este facilitată transmiterea virusului în cazul persoanelor care intră în contact cu aceste suprafețe și apoi își ating nasul, gura sau ochii.
Primele studii referitoare la apariția simptomelor COVID-19 arată că manifestările infecției debutează într-un interval de o zi și două săptămâni de la contactul cu o persoană infectată. Este bine de știut că transmiterea virusului de la o persoană la alta poate avea loc cu două zile înainte ca aceasta să prezinte efectiv primele simptome. O persoană infectată poate îmbolnăvi, în medie, până la cinci persoane.

Simptome specifice
Modul cum se manifestă COVID-19 poate varia de la o persoană la alta, dar, în mare parte, simptomele includ manifestări asemănătoare gripei sau răcelii.
Ordinea simptomelor este inversată în cazul infecției SARS-CoV-2, față de gripă. Unul dintre principalele simptome este febra, spre deosebire de tuse, specifică gripei.
Conform Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, febra este cel mai frecvent simptom al COVID-19 care apare în aproximativ 78% dintre cazuri, conform unei analize din anul 2020, care a inclus aproape 25.000 de adulți. Durata febrei diferă de la caz la caz.
În ceea ce privește evoluția simptomelor pe zile, pe lângă febră și tuse, alte simptome COVID-19 ce pot apărea în primele zile ale infecției sunt: rinoreea, dureri în gât, dureri de cap sau în piept.
În unele cazuri, pacienții pot avea dureri musculare și își pot pierde gustul și mirosul, acesta fiind un simptom de alarmă, care poate diferenția COVID-19 de orice altă afecțiune virală similară.
Deoarece coronavirusurile afectează și sistemul digestiv, persoanele infectate pot prezenta și episoade de diaree și/sau vărsături. Uneori, diareea este primul semn de suspiciune a prezenței virusului SARS-CoV-2, în lipsa simptomelor specifice: febră, tuse, lipsa gustului și mirosului etc.
La bolnavii infectați, care se confruntă cu dificultăți respiratorii, dispneea apare după patru zile de la apariția simptomelor.
Sindromul de detresă respiratorie acută apare după 9 zile. Conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, între 20% și 40% dintre persoanele spitalizate cu COVID-19 se confruntă cu această afecțiune.
Evoluția simptomelor și progresul bolii
De-a lungul anilor de pandemie, virusul SARS-CoV-2 a suferit mutații, la fel cum se întâmplă, în general, cu toate coronavirusurile. Noile tulpini cresc rata de rezistență, de transmitere și infecțiozitate a virusului. De exemplu, varianta Omicron are o rată de multiplicare de 70 de ori mai rapidă decât varianta Delta în căile respiratorii, dar cu un risc de afectare pneumologică mai mic.
Simptomatologia diferă de la o tulpină la alta. Deși este un simptom specific infecției cu SARS-CoV-2, pierderea gustului și a mirosului, de exemplu, apare mult mai rar în cazul variantei Omicron, care are o simptomatologie mai ușoară decât Delta.
Tratament
Tratamentul infecției cu SARS-CoV-2 diferă în funcție de formele de manifestare a bolii: simptomatologie ușoară, formă severă care necesită spitalizare sau tratament specific pentru bolnavii care prezintă complicații ale bolii.
Pentru pacienții cu forme ușoare, se recomandă tratament simptomatic. Antiviralele cu administrare orală se pot prescrie pentru administrare la domiciliu nu mai târziu de 5-7 zile de la debutul simptomelor, practic, înainte ca virusul să cauzeze leziuni ale țesuturilor și organelor.
Antiviralele orale se administrează în regim ambulatoriu doar pe bază de prescripție medicală. În schimb, medicația antivirală cu administrare parenterală se folosește doar în mediul spitalicesc, iar anticorpii monoclonali pot fi administrați în centrele de evaluare în regim de spitalizare de zi.
Bolnavii care au manifestări severe de COVID-19 și necesită oxigenoterapie urmează tratament în unitățile spitalicești.

Complicații
În cele mai multe cazuri, COVID-19 s-a dovedit o boală ușoară, cu durata de 7-14 zile. În unele cazuri, simptomele pot persista câteva luni. Virusul poate afecta, pe lângă plămâni, și alte organe: inima, rinichii, pielea și chiar creierul, ceea ce crește riscul de probleme de sănătate pe termen lung.
Simptomele care persistă după 4 săptămâni de boală sunt cunoscute sub denumirea de long-COVID. Cele mai frecvente simptome sunt:
- stări de oboseală
- dispnee
- tuse persistentă
- dureri musculare
- cefalee, „gândire încețoșată”, amețeală
- palpitații și tahicardie
- modificarea tranzitului intestinal și stări de greață
- erupție cutanată, pierderea mirosului/gustului persistentă
- afectarea calității somnului, modificări ale dispoziției (anxietate, depresie).
Pentru persoanele care au avut COVID-19 și la care persistă anumite simptome cunoscute ca long-COVID, acestea pot dispărea astfel:
- după 4 săptămâni, intensitatea durerilor musculare și tusea se reduc considerabil
- după 3 luni, majoritatea simptomelor dispar, inclusiv dispneea, dar poate persista oboseala
- după 6 luni: persoanele infectate nu mai au niciun simptom, exceptând cazurile care au necesitat internare la terapie intensivă.
Prevenție
Alături de respectarea măsurilor de igienă personală, distanțarea fizică, evitarea aglomerațiilor, purtarea corectă a măștilor de protecție și ventilarea corespunzătoare a spațiilor interioare, cea mai eficientă metodă de prevenire a COVID-19 și a complicațiilor asociate o reprezintă vaccinarea.
Vaccinarea anti-COVID> este cea mai bună modalitate de a reduce riscul de complicații, spitalizare și chiar deces, ceea ce explică faptul că simptomele infectării cu subvarianta Delta prezentate de persoanele vaccinate sunt mai ușoare.
Indiferent de tulpina noului coronavirus, vaccinarea, susținută de doza booster, asigură o protecție crescută față de formele severe ale COVID-19 și previne spitalizarea.
În situația în care, după infecția cu noul coronavirus, simptomele persistă, sunt recomandate controale medicale de specialitate.
Bibliografie
- Kandola, Aaron. “How Do COVID-19 Symptoms Progress?” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 29 July 2021, www.medicalnewstoday.com
- “Symptoms of COVID-19.” Centers for Disease Control and Prevention, 11 Feb. 2020, www.cdc.gov
- “COVID-19: Long-Term Effects.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org
- “Long COVID or Post-COVID Conditions.” Centers for Disease Control and Prevention, 11 July 2022, www.cdc.gov
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie

COVID-19 2023: noutăţi, variante noi, recomandări
Coronavirusul (COVID-19) este o boală infecțioasă cauzată de virusul SARS-CoV-2. Majoritatea persoanelor infectate cu acest virus prezintă o boală respiratorie ușoară până la moderată și se recuperează fără a necesita un tratament special. Cu toate acestea, unele persoane s...

„Eris”: ce trebuie să știi despre subvarianta Omicron a COVID-19
Din păcate, experții avertizează că nu vom scăpa de COVID-19 prea curând. Coronavirusul suferă constant mutații. De altfel, o nouă variantă stârnește acum îngrijorare. Este vorba despre EG.5, numită neoficial „Eris” (după numele zeiței grecești a discordiei), responsabil...

Kraken, subvarianta Omicron: tot ce trebuie să știi
Pe măsură ce numărul de cazuri de COVID-19 a început să scadă la nivel mondial, populația s-a reîntors la activitățile obișnuite. În lunile noiembrie și decembrie ale anului 2022, însă, a apărut un număr îngrijorător de infecții în mai multe state americane precum New Yo...