„Eris”: ce trebuie să știi despre subvarianta Omicron a COVID-19

Despre subvarianta Omicron a COVID-19

Din păcate, experții avertizează că nu vom scăpa de COVID-19 prea curând. Coronavirusul suferă constant mutații. De altfel, o nouă variantă stârnește acum îngrijorare. Este vorba despre EG.5, numită neoficial „Eris” (după numele zeiței grecești a discordiei), responsabilă pentru creșterile recente de cazuri în întreaga lume.

„Eris” este o subvariantă a tulpinii Omicron și este acum dominantă. Medicii avertizează că este una dintre subvariantele cu cea mai rapidă creștere pe tot globul (probabil din cauza a ceea ce poate fi o mutație), cu o rată de infectare mai mare, provocând rapid mai multe infecții, în comparație cu alte variante și subvariante.

Prevalența „Eris” a crescut la nivel mondial de la 7,6% din cazurile de COVID-19 la sfârșitul lunii iunie, la 17,4% la sfârșitul lunii iulie. Acesta este motivul pentru care Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a desemnat EG.5 o „variantă de interes”.

Coronavirusurile sunt o familie de virusuri care pot afecta atât oamenii, cât și animalele. La om provoacă infecţii respiratorii, de la răceală comună, cu simptome uşoare, la boli mai severe, cum ar fi Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) şi Sindromul respirator acut sever (SARS), care, în unele cazuri, pot fi fatale. Cel mai recent coronavirus descoperit provoacă boala coronavirus COVID-19.

Factori de risc

Unii oameni au un risc mai mare de a se îmbolnăvi grav de COVID-19 decât alții. Primele pe listă sunt extremele de vârstă, şi anume vârstnicii şi copiii cu vârsta de până la trei ani. De asemenea, și cei cu afecțiuni medicale preexistente pot avea un risc mai mare de îmbolnăvire gravă; sunt incluși aici pacienții cu:

• siclemie sau talasemie;
• boli grave ale inimii, cum ar fi insuficiența cardiacă, boala coronariană sau cardiomiopatia și hipertensiunea arterială;
• boli cronice ale rinichilor, ficatului sau plămânilor;
• demență sau Alzheimer;
• afecțiuni ale vaselor arteriale ale creierului și ale sistemului nervos, cum ar fi accidentul vascular cerebral.

Fumatul crește, de asemenea, riscul de îmbolnăvire gravă cu COVID-19. Și persoanele cu indice de masă corporală cu o valoare peste 25 din categoria supraponderală sau obeză sunt mai predispuse la forme grave ale bolii.

Alte afecțiuni medicale care pot crește riscul de îmbolnăvire gravă din cauza coronavirusului includ:

• cancerul;
• diabetul zaharat de tip 1 sau 2;
• sistemul imunitar slăbit în urma transplantului de organe sau de măduvă, din cauza unor medicamente, ori a HIV;
• sarcina;
• sindromul Down;
• tulburările legate de consumul de substanțe interzise.

Diagnosticare

COVID-19 este diagnosticat pe baza testelor specifice:

• RT-PCR (Real Time Polymerase Chain Reaction): este un test de diagnostic, ce trebuie efectuat cât mai curând posibil după apariția simptomelor de infecție a tractului respirator superior (specifice pentru COVID-19) sau după contactul cu o persoană infectată, deoarece scopul lui este de a detecta infecția curentă cu virusul; testul RT-PCR multiplex este utilizat pentru diagnosticul diferențial al COVID-19 cu infecția gripală provocată de Influenza virus sau pentru identificarea unei co-infecții;
• Test rapid pentru detecția antigenului SARS-CoV-2: utilizează metoda imunocromatografică pentru evidențierea unor proteine virale specifice de la nivelul secrețiilor nazofaringiene; reprezintă o metodă rapidă de identificare a antigenului viral, ce poate fi utilizată și ca metodă de screening și testare în serie pentru anumite categorii (personal medical, în școli, grădinițe etc). Un rezultat negativ la testul rapid nu exclude posibilitatea unui diagnostic de COVID-19 şi este necesară repetarea acestuia la un interval de două zile sau confirmarea printr-o testare RT-PCR.

Ambele tipuri de teste presupun recoltarea secrețiilor de la nivelul nazofaringelui și al faringelui cu ajutorul unor tampoane sterile. Este recomandat ca recoltarea să se facă înainte de toaleta bucală și la un interval de patru ore de la ultima masă.

Prevenție

Vaccinarea rămâne una dintre cele mai eficiente metode de a preveni infecția cu SARS-CoV-2, dar și testarea constantă, ori de câte ori consideri că ai fost expus la virusul care provoacă COVID-19.

Din fericire, noi vaccinuri pentru COVID-19 sunt disponibile din această toamnă; formulele revizuite ale serurilor de la Moderna și Pfizer-BioNTech tocmai au primit aprobarea din partea Agenției Medicamentului din Statele Unite, ceea ce înseamnă că, în scurt timp, vor fi disponibile și la noi. Specialiștii dau asigurări că ambele boostere oferă protecție în fața noii subvariante a Omicron.

În plus, puteți lua și alte măsuri pentru a reduce riscul de infectare:

• evitați contactul cu persoane bolnave sau care prezintă simptome;
• păstrați distanța față de alte persoane atunci când vă aflați în spații publice interioare;
• evitați spațiile interioare sau zonele aglomerate care au un flux scazut de aer;
• spălați-vă des mâinile cu apă și săpun, timp de cel puțin 20 de secunde, sau folosiți un dezinfectant pe bază de alcool, cu o concentrație de cel puțin 60%;
• purtați o mască de protecţie pentru faţă în spațiile publice interioare dacă știți că există riscul ca acolo să se afle persoane infectate;
• aerisiți bine încăperile în care stați;
• evitați să vă atingeți ochii, nasul și gura;
• evitați să folosiți la comun vase, pahare, prosoape, lenjerie de pat și alte articole personale;
• curățați și dezinfectați suprafețele cu care intrați în contact.