Radiații: ce sunt și cum afectează organismul uman

Radiațiile joacă un rol dual: pe de o parte, ele facilitează progrese incredibile în domenii precum medicina, energia și comunicațiile, iar pe de altă parte, pot reprezenta o amenințare majoră pentru sănătatea umană dacă nu sunt gestionate corect.

Tipuri de radiații

În esență, radiațiile se împart în două categorii: radiațiile ionizante și radiațiile neionizante.

Radiațiile ionizante sunt cele care au suficientă energie pentru a provoca ionizarea, un proces prin care se îndepărtează un electron dintr-un atom, lăsând în urmă două particule încărcate electric - un electron și un ion pozitiv. Printre acestea se numără radiația alfa, beta, gamma și razele X (folosite în cazul radiografiei). 

Radiațiile neionizante sunt cele cu un nivel de energie mai scăzut, insuficient pentru a ioniza atomii. Lumina vizibilă și undele radio sunt doar câteva exemple de radiații neionizante. În general, acestea nu prezintă un risc pentru sănătate, însă poate fi necesară adoptarea unor măsuri de protecție în cazul expunerii regulate la astfel de radiații.

Preocupările legate de efectele asupra sănătății se concentrează în principal pe radiațiile ionizante.

Cum afectează radiațiile organismul uman?

Radiațiile pot avea efecte variate asupra organismului, în funcție de tipul și nivelul expunerii. După cum am menționat anterior, radiațiile neionizante, în condiții normale, nu prezintă pericole la nivel celular.

Radiația ionizantă poate determina modificări chimice la nivelul celulelor vii. Dacă doza de radiație este mică sau persoana o primește de-a lungul unei perioade îndelungate de timp, organismul poate, în general, să repare sau să înlocuiască celulele afectate, fără a se înregistra efecte negative asupra sănătății. Expunerea la doze mari poate avea însă consecințe grave.

Care sunt efectele biologice ale radiațiilor?

Expunerea la nivele ridicate de radiații poate provoca două feluri de efecte biologice.

În primul rând, apar modificări biologice pe termen scurt, consecința unui incident specific (înroșiri și/sau arsuri ale pielii, boala de iradiere). Aceste efecte apar doar dacă se atinge un nivel prag al dozei absorbite. Simptomele apar cu atât mai repede și sunt cu atât mai severe cu cât doza de radiație a fost mai mare.

Cea de-a doua categorie e reprezentată de efectele stocastice, care sunt efecte biologice întârziate, a căror probabilitate de apariție depinde de doza totală absorbită și care apar, de obicei, după un timp (mai mulți ani sau chiar zeci de ani) după un incident sau o expunere cumulativă. Acestea se manifestă prin creșterea riscului de cancer și boli ereditare.

Efectele biologice ale radiațiilor asupra celulelor vii au trei posibile finalități:

• celulele afectate se refac, fără urme ulterioare asupra organismului;
• celulele mor, asemenea altor milioane de celule ale corpului în fiecare zi, fiind înlocuite prin procese naturale;
• celulele se repară, însă anormal, rezultând o schimbare biologică ce afectează corpul.

Asocierile dintre expunerea la radiații și dezvoltarea unui tip de cancer sunt bazate pe grupuri expuse la nivele relativ mari de radiații ionizante (de exemplu supraviețuitorii bombardamentelor nucleare din Japonia sau locuitorii din vecinătatea centralei de la Cernobîl). Tipurile de cancer asociate cu expunerea la doze mari de radiații (mai mari de 500 millisievert) includ leucemia, cancerul de sân, de vezică urinară, de colon, de ficat, de plămâni, esofagian, ovarian, de stomac și mielomul multiplu. De asemenea, ar mai putea fi posibilă o legătură între expunerea la radiații ionizante și cancerul de prostată, laringian, nazal/al sinusurilor și pancreatic.

Perioada de timp dintre momentul expunerii la radiații și cel al descoperirii cancerului se numește „perioadă latentă”, iar aceasta poate să se întindă pe mai mulți ani. Dozele mari de radiații tind să omoare celulele, în timp ce dozele scăzute tind să deterioreze sau să modifice ADN-ul celulelor iradiate. Dozele mari pot distruge atât de multe celule încât organele și țesuturile pot fi vătămate pe loc. Aceasta poate declanșa un răspuns rapid al corpului, denumit și sindrom acut de iradiere.

Cei mai afectați în urma unei contaminări sunt copiii

Cu cât dozele de radiații sunt mai mari, cu atât mai rapid apar efectele iradierii și cu atât mai mare este probabilitatea de deces. Deoarece radiațiile afectează în mod diferit oamenii, nu există o limită inferioară absolută a nivelului fatal de radiații. Se consideră că jumătate dintr-o populație ar muri în 30 de zile de la expunerea întregului corp la valori între 3500 - 5000 mSv pentru o perioadă ce variază între câteva minute și câteva ore. Nivelul de emisii care nu afectează organismul poate fi de maxim 1 mSv pe an.

Materialele radioactive aruncate în aer de o explozie la o centrală nucleară pot contamina resursele de hrană și de apă, cei mai afectați urmând a fi copiii. Vacile de lapte sunt printre cele mai vulnerabile animale, dacă acestea pasc iarbă expusă la radiații, în condițiile în care laptele este un aliment consumat în cantități destul de mari de către copii. Condiția pentru a nu dezvolta cancer este ca organismul să-și „repare” modificările produse la nivelul celulelor mai repede decât timpul necesar multiplicării materialului ADN afectat, la nivel de celule. Majoritatea experților sunt de acord că cei mai expuși riscului sunt copiii, deoarece celulele lor se divid într-un ritm mai rapid decât în cazul adulților.

Contraindicații în cazul expunerii la radiații

Contraindicațiile în cazul expunerii la radiații se referă la acele acțiuni sau comportamente care trebuie evitate pentru a reduce riscurile și daunele potențiale. Exemple în acest sens sunt:

• auto-administrarea de substanțe (ex:iodura de potasiu se administrează doar la recomandarea medicului sau a autorităților);
• intervenții neautorizate (în caz de expunere acută, este important să se urmeze doar recomandările oferite de specialiști în domeniul medical și de protecția nucleară);
• ignorarea semnelor de avertizare (întârzierea intervențiilor poate duce la complicații grave);
• contactul neprotejat cu alte persoane - dacă este posibil, mențineți o distanță sigură față de persoanele despre care se știe că au fost expuse direct la sursa de radiații, până când sunt decontaminate; dacă ați fost expus la radiații, evitați contactul cu alte persoane.

La cine apelăm în cazul unei alerte de pericol nuclear?

În cazul unei alerte de pericol nuclear în România, este esențial să urmăriți informațiile și instrucțiunile oficiale comunicate prin canalele naționale și locale. Instituțiile cheie ale căror indicații trebuie urmate includ:

• Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN)
• Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) / Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU);
• Ministerul Sănătății;
• Direcția de Sănătate Publică;
• Autoritățile locale.

Radiațiile pot avea efecte semnificative asupra sănătății umane, în funcție de tip și de nivelul de expunere. Este important să înțelegem diferitele tipuri de radiații, cum ne putem proteja și ce măsuri trebuie luate în caz de urgență.