Cancerul: simptome și semnale de alarmă

Numărul mare de localizări ale de cancerului identificate până în prezent face ca simptomatologia acestei boli să fie extrem de variată. Cu toate acestea, sunt câteva situații bine definite care trebuie să te trimită direct la medic.
Ce este cancerul și importanța depistării timpurii
Cancerul este acea boală care apare prin multiplicarea anormală a celulelor în organism, mai întâi la nivelul unei structuri sau unui organ și apoi, prin metastazare, la nivelul oricărei părți a corpului sau oricărui organ. Există mai multe tipuri de cancer: unele care se dezvoltă la nivelul sângelui și măduvei – asa zisele tumori lichide ex. Limfoame și leucemii, altele care produc tumori solide și de care se ocupă disciplina care se numește oncologie medicală.
În funcție de localizare și agresivitate, cancerul poate fi tratabil dacă este depistat din timp, iar metodele moderne de diagnostic și tratament au crescut semnificativ rata de supraviețuire.
Importanța depistării timpurii
Depistarea timpurie sau depistarea precoce a cancerului crește considerabil șansele de succes ale tratamentului. În fazele incipiente, multe tipuri de cancer sunt mai ușor de tratat și chiar vindecabile, în timp ce în stadii avansate, tratamentele devin mai dificile, iar prognosticul poate fi mai rezervat.
Metodele principale de depistare timpurie includ:
- Screening-ul periodic (mamografii, colonoscopii, teste Papanicolau, analize de sânge)
- Autoexaminarea (pentru cancerul de sân, testicular, piele)
- Monitorizarea simptomelor neobișnuite și prezentarea la medic pentru investigații suplimentare
Prin diagnosticarea precoce, intervențiile pot fi mai puțin invazive, iar recuperarea este mai rapidă și mai eficientă.
De ce este esențial să recunoști simptomele?
Recunoașterea timpurie a simptomelor cancerului poate face diferența dintre un tratament de succes și unul cu răspuns mai puțin favorabil. Multe forme de cancer sunt asimptomatice în stadiile incipiente, iar atunci când simptomele devin evidente, boala poate fi deja avansată.
Semnalele de alarmă nu trebuie ignorate, chiar dacă par nesemnificative. De exemplu:
- O tuse persistentă poate indica cancer pulmonar
- O rană care nu se vindecă poate fi un semn al cancerului de piele
- O schimbare în tranzitul intestinal poate fi un indiciu al cancerului colorectal
Fiind atenți la schimbările din corp și consultând un medic la primele semne suspecte, poți crește șansele de diagnostic precoce și tratament eficient.

Simptome comune în cazul afecțiunilor canceroase
Cele mai frecvent întâlnite semne și simptome ale cancerului pot fi:
- tuse, dureri în piept și dificultăți de respirație - de obicei, acestea durează mai mult de trei săptămâni;
- scurtarea respirației sau durere în piept;
- modificări ale dinamicii intestinale care se întind pe mai mult de trei săptămâni (disconfort abdominal, scaun cu sânge, diaree alternând cu constipație fără un motiv evident, senzația că nu s-au golit intestinele după ce ai mers la toaletă, durere de stomac sau anus, scaun moale sau de culoare deschisă, senzație de balonare mai mult de trei săptămâni, sângerare);
- sânge în urină;
- pierderea poftei de mâncare
- sângerare vaginală între menstruații;
- sângerare vaginală la un an sau mai mult după menopauză (sângerare postmenopauză);
- sângerare din anus;
- tuse cu sânge;
- vărsătură cu sânge;
- nodul la sân sau sau nodul ce crește considerabil în dimensiune, indiferent de localizare;
- modificarea aspectului alunitelor (dacă își schimbă forma, arată neuniform sau își schimbă culoarea);
- alunițe care prezintă mâncărimi, cruste, descuamări sau sângerări;
- pierdere inexplicabilă în greutate;
- dureri de burtă sau de spate;
- indigestie și arsuri la stomac;
- mâncărime sau îngălbenire a pielii;
- senzație de oboseală și rău.
Oboseala, senzația de frig, febra, pierderea în greutate, ganglionii limfatici umflați și tusea persistentă sunt simptome comune ale gripei. Dar sunt, de asemenea, simptome comune ale unor tipuri de cancer, în special boli maligne hematologice, cum ar fi limfomul și leucemia, așa că acestea nu trebuie ignorate.
Simptome specifice unor anumite tipuri de cancer
În general, simptomele cancerului diferă în funcție de localizarea tumorii.
Cancerul de sân
Cancerul de sân, cel mai des întâlnit tip de cancer la femei, are următoarele semne frecvente:
- nodul nou la sân sau la axilă;
- îngroșarea sau umflarea unei părți a sânului;
- iritație a pielii sânilor;
- înroșire, durere sau descuamare a pielii în zona mameloanelor sau a sânului;
- secreții din mamelon, altele decât laptele matern, inclusiv sânge;
- orice modificare a mărimii sau formei sânului;
- durere în orice zonă a sânului.
Cancerul de col uterin
Cancerul de col uterin, un alt tip de cancer cu incidență mare, poate prezenta următoarele semne și simptome:
- sângerare vaginală între menstruații;
- sângerare menstruală mai lungă sau mai abundentă decât de obicei;
- durere în timpul actului sexual;
- sângerare după actul sexual;
- dureri pelvine;
- orice modificare a secreției vaginale, cum ar fi scurgeri, culoare sau miros;
- sângerare vaginală după menopauză.
Cancerul de piele
Cancerul de piele poate să aibă ca semne și simptome:
- creşterea aluniţelor pe piele;
- pete roșiatice, mâncărime la nivelul pielii;
- ulcerații persistente și sângerânde la nivelul pielii
- leziuni;
- orice schimbări neașteptate.
Cancerul pulmonar
Deși este cancerul cu cele mai puține semne și simtome în stadiile inițialepoate fi însoțit de manifestări precum:
- tuse care se agravează sau nu dispare;
- dureri în piept;
- dificultăți de respirație;
- respiraţie şuierătoare;
- tuse cu sânge;
- senzație inexplicabilă de oboseală în majoritatea timpului;
- scădere în greutate fără o cauză cunoscută.
Cancerul hepatic
Cancerul de ficat poate prezenta următoarele simptome și semne:
- pierdere în greutate, fără motiv;
- pierderea poftei de mâncare;
- senzație de sațietate după o masă mică;
- greață sau vărsături;
- un ficat mărit, senzație de disconfort sub coaste pe partea dreaptă;
- splină mărită;
- durere în abdomen sau în apropierea omoplatului drept;
- umflare sau acumulare de lichid în abdomen;
- îngălbenirea pielii și a albului ochilor (icter).
Simptomele afecțiunilor canceroase diferă în funcție de tipul de cancer și se pot datora fie tumorii primare fie metastazelor. Cele prezentate mai sus pot fi și simptome ale unor alte boli, iar pentru un diagnostic sigur și complet este nevoie de consultația medicului specialist.
Cancerul la bărbați - simptome și semnale de alarmă specifice
Printre cancerele care afectează cel mai adesea bărbații se numără cancerele de prostată, cancerul colorectal, pulmonar și de piele, dar și cancerul testicular.
Cancerul de prostată
Cancerul de prostată este un tip de cancer frecvent, iar șansa de îmbolnăvire crește pe măsură ce se înaintează în vârstă. Cel mai des apare la persoanele peste 65 de ani. Simptomele şi semnele sugestive pentru cancerul de prostată sunt:
- dificultăți în urinare;
- flux slab sau întrerupt de urină;
- urinare frecventă, mai ales noaptea;
- probleme la golirea completă a vezicii urinare;
- durere sau arsură în timpul urinării;
- sânge în urină sau spermă;
- durere de spate, șolduri sau pelvis care nu dispare;
- durere în timpul ejaculării.
Cancerul colonului și rectului
Cancerul colorectal este cancerul care debutează în colon sau rect. Unii factori care cresc riscul de cancer colorectal includ supraponderalitatea sau obezitatea, inactivitatea fizică, o dietă bogată în carne roșie și procesată, fumatul, consumul excesiv de alcool, vârsta și antecedentele personale sau familiale sau polipii. Bărbații care suferă de cancer colorectal pot să prezinte următoarele simptome:
- modificări ale dinamicii zilnice a intestinului;
- scaun cu sânge;
- diaree, constipație sau alternanța lor, senzația că intestinul nu se golește complet;
- dureri abdominale sau crampe care nu dispar;
- pierdere în greutate.
Cancerul testicular
Cancerul testicular se poate manifesta prin următoarele semne și simptome:
- nodul sau umflătură în oricare testicul;
- senzație de greutate în scrot;
- durere surdă în abdomenul inferior sau în zona inghinală;
- umflarea bruscă a scrotului;
- durere sau disconfort la nivelul unui testicul sau scrot;
- mărirea sau sensibilitatea țesutului mamar;
- dureri de spate.
Cancerul pulmonar
Cancerul pulmonar este un alt tip de cancer cu incidență mare în cazul bărbaților, mai ales dacă aceștia sunt fumători.
Cancerul la femei - simptome și semnale de alarmă specifice
Cancerul de col uterin și cancerul de sân sunt cele mai frecvente tipuri de cancer în rândul femeilor. Cu toate acestea, există semne de cancer ce nu pot fi ignorate, inclusiv simptome care vizează alte părți ale corpului. Iată o listă cu simptome specifice mai multor tipuri de cancere:
- menstruații anormale sau dureri pelvine;
- schimbări ale dinamicii intestinale sau digestive;
- senzație persistentă de balonare;
- modificări ale sânilor;
- tuse cronică;
- durere de cap cronică (migrene care pot dura chiar și săptămâni întregi și care nu răspund la medicație);
- dificultate la înghițire;
- echimoze care apar brusc;
- febră sau infecții frecvente în corp;
- modificări în cavitatea bucală (leziuni sau zone dureroase);
- modificări ale pielii;
- dureri persistente în corp, fără cauze clare;
- oboseală persistentă;
- sângerări postmenopauză;
- dureri de stomac sau senzație de greață;
- pierdere inexplicabilă în greutate;
- noduli în anumite zone ale corpului.
Majoritatea dintre aceste simptome şi semne pot să ajute la depistarea timpurie a unor tipuri de cancer. În cazul simptomelor de cancer în ultima fază, acestea sunt, de obicei, mult mai grave, iar sfârșitul unui bolnav de cancer care nu a fost diagnosticat la timp poate să fie dureros.
Factori de risc ai cancerului
Cancerul este o boală complexă, influențată de o combinație de factori genetici și de mediu. Factorii de risc pot fi clasificați, din punct de vedere al modului prin care pot fi acționați, în două categorii principale:
- Factori de risc modificabili, asupra cărora se poate interveni prin schimbarea stilului de viață (exemple: fumatul, dieta, expunerea la substanțe toxice).
- Factori de risc nemodificabili, care țin de moștenirea genetică sau de procese biologice naturale (exemple: predispoziția ereditară, vârsta).
Chiar dacă anumite cauze nu pot fi eliminate complet, adoptarea unui stil de viață sănătos și monitorizarea regulată a stării de sănătate pot reduce semnificativ riscul de a dezvolta cancer.
Stil de viață sănătos și prevenirea cancerului
Un stil de viață sănătos joacă un rol esențial în prevenirea cancerului. Se estimează că până la 40% dintre cazurile de cancer și poate chiar mai mult, ar putea fi prevenite printr-o alimentație echilibrată, activitate fizică regulată și evitarea obiceiurilor nocive.
Alimentația echilibrată
O dietă sănătoasă ajută la menținerea unui sistem imunitar puternic și reduce inflamațiile din organism, factori care pot contribui la dezvoltarea cancerului. Recomandările principale includ:
- Consum crescut de fructe și legume, deoarece sunt bogate în antioxidanți, fibre și vitamine esențiale pentru protecția celulară.
- Aport ridicat de fibre, provenite din cereale integrale, leguminoase și nuci, care ajută la prevenirea cancerului colorectal.
- Grăsimi sănătoase, cum ar fi cele din pește, ulei de măsline, semințe și avocado, care au efect antiinflamator.
- Reducerea consumului de carne roșie și procesată, deoarece s-a demonstrat că aceste alimente cresc riscul de cancer colorectal.
- Limitarea consumului de alcool, întrucât acesta este asociat cu un risc crescut de cancer hepatic, colorectal și de sân.
Activitatea fizică regulată
Sedentarismul este un factor de risc major pentru mai multe tipuri de cancer, inclusiv cel de colon, sân și uterin. Exercițiile fizice regulate contribuie la menținerea unei greutăți corporale sănătoase, reduc inflamația și îmbunătățesc funcționarea sistemului imunitar.
Recomandările includ:
- Minimum 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, cum ar fi mersul rapid, înotul sau ciclismul.
- Exerciții de forță, cum ar fi ridicarea greutăților sau exercițiile cu greutatea proprie, pentru menținerea masei musculare.
- Reducerea stresului, care poate influența negativ sistemul imunitar, prin practici precum yoga, meditația sau plimbările în aer liber.
Renunțarea la fumat
Fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru cancer, fiind responsabil pentru aproximativ 30% din totalul cazurilor de cancer și pentru 80-90% dintre cazurile de cancer pulmonar.
Expunerea la substanțele chimice din fumul de țigară afectează ADN-ul celular, ceea ce poate duce la mutații ce favorizează apariția cancerului. În plus, fumatul pasiv poate crește riscul de cancer chiar și în rândul nefumătorilor.
Renunțarea la fumat aduce beneficii semnificative:
- La un an după renunțare, riscul de boli cardiovasculare scade semnificativ.
- După cinci ani, riscul de cancer oral, esofagian și de vezică urinară scade la jumătate.
- După zece ani, riscul de cancer pulmonar este redus cu 50% comparativ cu un fumător activ.
Chiar și pentru cei care au fumat mulți ani, renunțarea la acest obicei poate îmbunătăți semnificativ speranța și calitatea vieții.
Factori genetici și antecedente familiale
Deși stilul de viață are un impact major asupra riscului de cancer, există și factori genetici care pot influența probabilitatea de a dezvolta boala.
Riscul de cancer este mai ridicat dacă:
- Există rude de gradul I (părinți, frați, copii) care au fost diagnosticate cu cancer.
- Mai multe persoane din familie au avut același tip de cancer.
- Diagnosticul s-a pus la o vârstă tânără (sub 50 de ani).
- Au fost identificate mutații genetice cunoscute ca fiind asociate cu cancerul (exemplu: genele BRCA1 și BRCA2 pentru cancerul de sân și ovarian).
În astfel de cazuri, este recomandat ca persoanele cu risc crescut să fie monitorizate prin teste medicale regulate și să ia în considerare măsuri de prevenție suplimentare.
Importanța testării genetice și a screening-ului genetic
Pentru persoanele cu antecedente familiale de cancer, testele genetice pot ajuta la identificarea riscurilor specifice. De exemplu, mutațiile BRCA1 și BRCA2 sunt asociate cu un risc crescut de cancer de sân și ovarian. Persoanele care poartă aceste mutații pot lua în considerare măsuri preventive, cum ar fi monitorizarea medicală frecventă sau chiar intervenții chirurgicale preventive.
Alte metode de screening recomandate pentru persoanele cu risc genetic ridicat includ:
- Mamografii și RMN-uri pentru cancerul de sân.
- Colonoscopii regulate pentru cancerul colorectal.
- Teste Papanicolau și teste HPV pentru prevenirea cancerului de col uterin.
Consultarea unui medic oncogenetician poate ajuta la stabilirea unui plan personalizat de prevenție și monitorizare.
Prevenție
Screeningul regulat și educația medicală sunt cele mai eficiente metode pentru a diagnostica în timp util orice afecțiune canceroasă, chiar înainte de apariția simptomelor. Prin testarea preventivă se poate identifica cancerul de sân, cel de col uterin și colorectal (colon) de timpuriu, atunci când este probabil ca tratamentul să funcționeze cel mai bine. Screeningul pentru cancerul pulmonar este recomandat unor persoane cu risc crescut, fumătorilor sau persoanelor cu istoric familial favorabil îmbolnăvirii.
- Cancer mamar - ecografiile mamare cu elastografie sunt cea mai bună modalitate de a depista cancerul de sân devreme, atunci când este mai ușor de tratat și înainte ca acesta să evolueze suficient pentru a provoca simptome;
- Cancer de col uterin - Testul Papanicolau poate găsi celule anormale în colul uterin care se pot transforma în cancer şi poate depista boala precoce, când șansele de vindecare sunt foarte mari; testul HPV depistează virusul care poate provoca aceste modificări celulare, iar vaccinul HPV joacă un rol esențial în prevenire;
- Cancer colorectal (de colon) - se dezvoltă aproape întotdeauna din polipi precancerosi (creșteri anormale) în colon sau rect; testele de screening sunt testele hemocult (hemoragii oculte în fecale) sau colonoscopia, la persoanele din grupele de risc; ele pot identifica polipi precanceroşi, astfel încât aceștia să poată fi îndepărtați înainte de a se transforma în cancer;
- Cancer pulmonar - se recomandă screeningul anual/ la doi ani al cancerului pulmonar cu tomografie computerizată cu doză mică pentru persoanele care au un istoric de fumat intens și care fumează în prezent.
Medicul de familie sau medicul specialist va recomanda și alte tipuri de investigații eficiente pentru depistarea precoce a cancerului. În clinicile MedLife se pot efectua numeroase analize și teste pentru diagnosticarea la timp a afecțiunilor canceroase, înainte ca acesta să interfereze cu calitatea vieții.
Bibliografie
- “Signs and Symptoms - Cancer.” NHS Choices. 2022, www.nhs.uk
- “Cancer.” Who.int, World Health Organization: WHO, 3 Feb. 2022, www.who.int
- “Cancer--Living with Cancer.” Medlineplus.gov, National Library of Medicine, 2017, https://medlineplus.gov
- “What Are the Symptoms of Breast Cancer?” Centers for Disease Control and Prevention, 9 Mar. 2022, www.cdc.gov
- “What Are the Symptoms of Lung Cancer?” Centers for Disease Control and Prevention, 2022, www.cdc.gov
- “Cancer and Men Feature.” Centers for Disease Control and Prevention, 1 June 2022, www.cdc.gov
- “What Are the Symptoms of Prostate Cancer?” Centers for Disease Control and Prevention, 6 July 2022, www.cdc.gov
- “What Are the Symptoms of Colorectal Cancer?” Centers for Disease Control and Prevention, 2022, www.cdc.gov
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie

Imunoterapiae: ce este și ce rol are în oncologie?
Lupta împotriva cancerului a evoluat semnificativ în ultimele decenii, iar oncologia modernă explorează constant, noi abordări terapeutice. Pe lângă tratamentele clasice precum chirurgia, chimioterapia și radioterapia, o abordare inovatoare câștigă tot mai mult teren: imunoterapia. În ce...

Kinaza limfomului anaplazic (ALK): ce trebuie să ştii
Kinaza limfomului anaplazic (ALK) este o enzimă care joacă un rol important în diverse tipuri de cancer, inclusiv în cancerul pulmonar non-microcelular (NSCLC). În mod normal, ALK este implicată în dezvoltarea sistemului nervos, dar în cancerul pulmonar apare o mutație sau rearanjare a gene...

Tehnica ganglionului santinelă axilar în cancerul mamar
Nodulii limfatici, cunoscuți și sub denumirea de ganglioni limfatici, sunt structuri mici, în formă ovală sau sferică, care fac parte din sistemul limfatic, o componentă a sistemului imunitar al organismului. Ei joacă un rol crucial în filtrarea lichidului limfatic și în găzduirea globul...