Ce este embolia gazoasă?
Embolia gazoasă este o complicație rară, dar potențial fatală. Pătrunderea accidentală a aerului în sistemul vascular în timpul perfuziei poate duce la formarea unei bule de gaz în sânge. Aceasta poate migra prin circulația sanguină și poate obstrucționa vasele de sânge, afectând diverse organe vitale, precum creierul, plămânii sau inima.
Embolia gazoasă poate provoca cu ușurință leziuni semnificative și permanente ale sistemului nervos central și, ca atare, trebuie tratată ca o urgență.
O embolie la nivel venos nu este la fel de gravă ca o embolie arterială, care, la rândul ei, este mai puțin periculoasă ca un una cerebrală. Cu toate acestea, toate au potențialul de a provoca daune grave organelor și sistemelor dacă sunt lăsate netratate
În unele proceduri medicale, cum ar fi picurare intravenoasă, cantități mici de aer pot ajunge în sistemul venos. În general, acestea se opresc la plămâni și provoacă daune reduse sau deloc; în cazuri rare, pot ajunge însă la inimă și pot perturba funcționarea acesteia.
Embolia gazoasă arterială este mult mai gravă: poate împiedica sângele oxigenat să ajungă la organe și poate provoca ischemie; dacă este afectată inima, se poate produce un infarct miocardic acut (atac de cord).
Dacă bula de aer ajunge la creier, vorbim despre o embolie gazoasă cerebrală, ce poate provoca un accident vascular cerebral (AVC).
Potrivit medicilor, 2-3 ml de aer în circulația cerebrală poate fi fatală, în timp ce doar 0,5-1 ml de aer în vena pulmonară poate provoca un stop cardiac.
În cât timp se produce embolia gazoasă?
Timpul în care se manifestă embolia gazoasă depinde de dimensiunea bulei de aer și de locul în care aceasta se află în sistemul circulator.
Simptomele pot apărea la câteva minute de la pătrunderea aerului în sistemul vascular.
În cazul în care bulele de aer sunt de dimensiuni mari sau multiple, riscul de complicații severe crește semnificativ.
Care sunt simptomele emboliei gazoase?
Semnele și simptomele emboliei gazoase pot include următoarele:
- dureri la nivelul articulațiilor sau mușchilor;
- palpitații (ritm cardiac neregulat);
- vedere încețoșată;
- anxietate;
- mâncărimi;
- convulsii;
- tensiune arterială scăzută și amețeli;
- dificultate la respirație;
- dureri în piept;
- oboseală extremă;
- tremurături;
- pierderea coordonării;
- halucinații vizuale sau auditive;
- greață sau vărsături;
- cianoză (colorație albastră slabă a pielii);
- paralizie sau slăbiciune a extremităților, ori a unuia sau mai multor membre;
- pierderea cunoștinței.
Cum poate fi tratată embolia gazoasă?
Tratamentul unei embolii gazoase are trei scopuri:
- de a opri sursa emboliei gazoase;
- de a preveni ca bula de aer să afecteze organismul;
- de a resuscita pacientul, dacă este necesar.
În cele mai multe cazuri, medicul va ști cum a pătruns aerul în corp, deci va putea corecta rapid problema.
De asemenea, va plasa pacientul într-o poziție așezată pentru a împiedica embolia să ajungă la creier, inimă și plămâni. În plus, îi va putea administra medicamente, cum ar fi adrenalină, pentru a vă menține bătăile inimii.
Dacă este cazul, medicul va elimina embolia gazoasă prin intervenție chirurgicală.
O altă opțiune este terapia cu oxigen hiperbaric. Acesta este un tratament nedureros în timpul căruia pacientul este așezat într-o cameră cu presiune ridicată, care furnizează 100% oxigen. Această terapie poate ajuta la micșorarea emboliei gazoase, astfel încât să poată fi absorbită în fluxul sanguin fără a provoca daune.
Ce complicații pot apărea în cazul emboliei gazoase
Unele dintre complicațiile emboliei gazoase pot include leziuni la nivelul creierului din cauza privării de oxigen. Acest lucru poate duce la probleme cognitive, dificultăți de memorie sau chiar afectarea permanentă a funcțiilor motorii. De asemenea, pot apărea complicații cardiace, mai ales dacă embolia a afectat fluxul de sânge către inimă.
Riscurile emboliei gazoase includ:
- probleme neurologice: leziuni cerebrale care afectează memoria și funcțiile motorii;
- complicații cardiace: afectarea mușchiului cardiac din cauza lipsei de oxigen;
- probleme respiratorii: dificultăți de respirație pe termen lung din cauza leziunilor pulmonare;
- risc crescut de alte complicații: riscuri asociate cu alte afecțiuni medicale.
