Publicat la: 
1/10/2015

Misterul din spatele faptului ca anumite persoane par sa aiba plamani sanatosi la varsta a treia, in ciuda faptului ca au fumat aproape intreaga lor viata adulta, a fost descifrat de cercetatorii din Marea Britanie, informeaza BBC, citat de Mediafax.

Studiul, realizat pe un esantion de peste 50.000 de persoane, a aratat faptul ca anumite mutatii favorabile se produc la nivelul ADN-ului unora dintre fumatori pentru a stimula functionarea plamanilor, mascand astfel impactul negativ al fumatului.

Cercetatorii de la Medical Research Council spun ca aceasta descoperire ar putea duce la dezvoltarea unor noi medicamente care ar putea sa amelioreze functionarea plamanilor.

Insa refuzul de a fuma reprezinta intotdeauna cea mai buna optiune, au adaugat autorii studiului.

Multi dintre fumatori - insa nu toti - dezvolta boli pulmonare. Insa aceleasi boli sunt dezvoltate si de anumite persoane care nu au fumat niciodata.

Cercetatorii britanici au analizat o cantitate uriasa de date genetice de la voluntarii care au participat la proiectul stiintific Biobank.

Savantii au analizat in special cazurile de bronhopneumopatie obstructiva cronica (COPD), o afectiune care duce la tulburari respiratorii, tuse si infectii pulmonare repetate.

Boala afecteaza 3 milioane de persoane in Marea Britanie si include afectiuni precum bronsita si emfizem pulmonar.

Comparand datele medicale ale fumatorilor, ale nefumatorilor, ale bolnavilor cu COPD si ale voluntarilor sanatosi, cercetatorii britanici au descoperit ca anumite fragmente din ADN-ul uman reduc riscul de COPD.

Asadar, fumatorii cu "gene bune" au un risc mai mic de COPD decat cei cu "gene proaste".

Profesorul Martin Tobin, cercetator la Universitatea Leicester, participant la acest studiu, spune ca genele par sa influenteze felul in care plamanii cresc si felul in care aceste organe raspund in cazul unor vatamari.

Fumatul creste si riscul de boli cardiace si cancer - insa aceste riscuri nu au fost luate in calcul in cadrul studiului.

Savantii britanici au descoperit si fragmente ale codului genetic care sunt mai des intalnite la fumatori decat la nefumatori.

Acele fragmente de ADN par sa altereze functionarea creierului si rapiditatea cu care o persoana devine dependenta de nicotina, insa rezultatele trebuie sa fie confirmate de studii viitoare.

Studiul a fost prezentat la o reuniune organizata de European Respiratory Society si publicat in revista Lancet Respiratory Medicine.

A.C.

Specialitate: 

Echipa medicala MedLife - Pneumologie

Medic Primar
Medic Specialist
Medic Specialist
Medic Primar

Articole similare

Persoanele cinice si agresive fata de oamenii din jur prezinta un risc de doua ori mai mare de a suferi accidente vasculare cerebrale (AVC) la o varsta mijlocie sau la varsta a treia, potrivit unui studiu publicat in revista Stroke, editata de American Heart Association. Studiul a fost realizat pe 6.700 de adulti cu varste cuprinse intre 45 si...
Pierderea de materie cenușie din creierul fumătorilor este mai rapidă decât la nefumători, însă procesul este reversibil după oprirea fumatului, cu condiția ca acest lucru să nu se facă prea brusc, arată un studiu apărut marți în revista Molecular Psychatry, scrie AFP. Cercetători canadieni au ajuns la această concluzie studiind cu ajutorul...
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a cerut marti, tuturor tarilor sa creasca accizele la tutun pentru a salva milioane de vieti, efectele fumatului ucigand 10 persoane pe minut in intreaga lume. Potrivit OMS, cresterea preturilor este cel mai eficient mod de a descuraja consumatorii, in special pe cei mai tineri, noteaza Agerpres. Cu ocazia...
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) considera ca guvernele din intreaga lume ar trebui sa creasca taxele la tigari si la alte produse din tutun pentru a incuraja oamenii sa se lase de fumat si pentru a creste fondurile alocate serviciilor de sanatate, scrie Reuters. Intr-un raport intitulat "Epidemia Globala de Tutun 2015", Agentia de Sanatate...
Mortalitatea provocata cancer pulmonar aproape s-a triplat in ultimii 25 de ani, arata un studiu realizat de Ministerul Sanatatii, sub indrumarea Organizatiei Mondiale a Sanatatii, prezentat de Centrul National pentru Renuntarea la Fumat. In 1963, rata mortalitatii prin cancer pulmonar la barbati, exprimata la 100.000 locuitori, era de 25,6, iar...