Primul ajutor în cazul deshidratării la copii

05 Mai 2025
Autor: Echipa medicală MedLife
Primul ajutor in cazul deshidratarii la copii

La nivel global, deshidratarea reprezintă una dintre principalele cauze ale morbidității și mortalității la copii. Sugarii și copiii mici sunt deosebit de vulnerabili din acest punct de vedere, din cauza ratelor metabolice mai mari, a incapacității de a-și exprima nevoia de a bea apă ori de a se hidrata singuri, dar și a pierderilor mai mari de lichide. Indiferent de cauza sa, deshidratarea poate avea consecințe grave, motiv pentru care recunoașterea simptomelor și intervenția rapidă sunt esențiale. În acest articol, vei descoperi semnele deshidratării, cauzele acesteia și măsurile de prim ajutor pe care le poți lua pentru a preveni complicațiile.

Semnele deshidratării la copii și bebeluși

Apa este un element esențial din natură și se regăsește în corpul uman în proporție de 75%. Așadar, acest lichid este prezent în toate organele noastre și este foarte important în procesele metabolice.

Deshidratarea apare în două circumstanțe: lipsă de aport sau pierderi de apă și, implicit, de electroliți (febră, diaree, vărsături).

Gravitatea deshidratării variază în funcție de greutatea corporală a copilului (cu cât copilul are o suprafață corporală mai mică, cu atât se va deshidrata mai ușor) și de cantitatea de lichide pierdute sau de aportul lichidian insuficient.

Deshidratarea ușoară și moderată

Semnele și simptomele deshidratării ușoare și moderate sunt reprezentate de:

  • lipsa scutecelor umede timp de 6 ore la bebeluși și lipsa urinării timp de 8 ore la copii;
  • mucoase uscate;
  • ritm cardiac și frecvență respiratorie crescute;
  • stare de nervozitate;
  • lipsa chefului de joacă;
  • pliu cutanat leneș;
  • fontanela anterioară („moalele capului”) deprimată (la bebeluși).

Deshidratarea severă

Când copilul/bebelușul se confruntă cu o deshidratare severă, atunci semnele și simptomele sunt mai îngrijorătoare și vorbim, în principal, despre:

  • gură foarte uscată, cu salivă cu aspect lipicios, aderent;
  • stare de somnolență sau chiar comă;
  • ochi înfundați în orbite;
  • fontanela înfundată;
  • mâini și picioare reci;
  • pliu cutanat persistent;
  • lipsa scutecelor ude mai mult de 8 ore la bebeluși și lipsa urinării la copii pentru mai mult de 10 ore;
  • urină închisă la culoare, în cantitate redusă;
  • respirație rapidă sau prea lentă;
  • puls slab ori rapid.
Primul ajutor in cazul deshidratarii la copii

Cauzele deshidratării la copii și bebeluși

Cauzele deshidratării la copii și bebeluși pot fi dintre cele mai variate. De aceea, există predispoziție la deshidratare în cazul:

  • gripei;
  • intoleranței față de un aliment;
  • apariției unei alergii (mai ales alimentare);
  • virusurilor stomacale care pot provoca deshidratare;
  • diareei;
  • vărsăturilor;
  • febrei;
  • transpirației excesive;
  • supraîncălzirii organismului (cum ar fi insolația);
  • consumului deficitar de lichide.

Majoritatea cazurilor de deshidratare la copii și bebeluși apar ca rezultat al gastroenteritei infecțioase acute. Aceasta este provocată în special de infecții virale, cum ar fi cea cu rotavirus, norovirus și enterovirusuri. La copiii sub 2 ani, rotavirusul este cel mai frecvent agent patogen implicat.

Primul ajutor in cazul deshidratarii la copii

Complicațiile deshidratării la copii și bebeluși

Deshidratarea poate avea consecințe grave:  

  • pot apărea dezechilibre electrolitice, precum hiponatremia și hipernatremia, ce pot afecta sistemul nervos, provocând confuzie, convulsii și chiar comă, hipo si hiperpotasemia ce pot provoca probleme cardiace;
  • hipoglicemia ce poate determina alterarea sistemului nervos, provocând convulsii, uneori comă;
  • reducerea fluxului sanguin către rinichi poate duce la insuficiență renală acută, determinând anurie (absența urinei) și acumularea de toxine în organism;
  • poate apărea șocul hipovolemic, care poate fi fatal;
  • deshidratare prelungită, netratată la timp, poate duce la acidoză metabolică și aritmii cardiace;
  • episoadele severe și recurente de diaree pot contribui la malnutriție, afectând dezvoltarea cognitivă și fizică a copilului, crescând riscul de complicații și mortalitate.

Măsuri de prim ajutor pentru sugari

În funcție de gradul de deshidratare suferit de copil, primul ajutor poate fi oferit acasă sau la spital.

Dacă vorbim de un bebeluș alimentat la sân, este bine să se încerce alăptarea lui cât mai des posibil.

Dacă cel mic are diaree și nu vomită (are toleranță digestivă bună), el va fi hrănit respectându-se un regim alimentar care să favorizeze combaterea diareei, fiind cunoscut faptul că prin scaun se pot pierde lichide și, astfel, să se agraveze deshidratarea.

Se pot administra însă și soluții cu săruri de rehidratare pentru bebeluși și copii care ajută la restabilirea apei și electroliților pierduți. Se administrează în cantități mici, aproximativ o linguriță, la fiecare 5 minute. Este de preferat ca aceste săruri de rehidratare pentru bebeluși să fie recomandate de medicul pediatru.

Pe parcursul nopții, bebelușul trebuie îmbrăcat lejer astfel încât să nu transpire, iar temperatura din cameră trebuie ajustată pentru a se evita supraîncălzirea (prin transpirație se poate ajunge la deshidratare).

Măsuri de prim ajutor pentru copii

Primul ajutor la copiii mai mari constă în rehidratarea cu lichide și cu săruri de rehidratare. În cazul deshidratării prin vărsături se testează toleranța digestivă, cantitatea de lichide administrată fiind de maximum două linguri la fiecare 5 minute.

Totodată, ceaiurile care calmează și nu irită stomacul, sau consumul de apă, pot fi recomandate în astfel de cazuri, dar în cantități mici și la intervale scurte de timp.

De asemenea, administrarea fructelor și legumelor bogate în apă, precum pepenele verde, castravetele sau prunele ajută la o rehidratare rapidă, bineînteles, în funcție de vârstă copilului și dacă  etiologia deshidratării este aportul deficitar de lichide (ex: vara, în perioadele de caniculă, de expunere prelungită la soare).

Copilul trebuie lăsat să se odihnească într-un loc mai răcoros în așa fel încât să nu transpire și este indicat să fie îmbrăcat cu haine lejere.

Dacă are febră, scăderea temperaturii se poate realiza, pe lângă administrarea antitermicelor și prin băi cu apă calduță ajutând astfel organismul să se răcorească.

Ce să nu faci în caz de deshidratare

Atunci când observi că bebelușul sau copilul este deshidratat, este foarte important să nu îi administrezi medicamente fără o discuție în prealabil cu medicul pediatru.

În caz de enterocolită nu îi oferi copilului băuturi sau ceaiuri îndulcite cu zahăr sau miere, pentru că acestea irită stomacul și pot favoriza vărsăturile sau accentua diareea.

Astfel, deshidratarea se poate accentua.

Băuturile se pot îndulci cu glucoză pulbere, o lingurata rasă adăugată după răcire la 100ml lichid.

Nu îi administra copilului medicamente antidiareice fără prescripție medicală. Foarte important este să urmărești cu atenție semnele deshidratării și, dacă se agravează sau revin, este recomandat să mergi la medic.

Când să mergi la medic

În cazul deshidratării la nou-născuți și sugari, prezentarea la medic trebuie să se facă rapid, deoarece în cazul bebelușilor aceasta poate avea consecințe grave sau poate fi fatală.Față de copiii mari cei mici se pot deshidrata mult mai repede.

De aceea, trebuie să te prezinți de urgență la medic dacă bebelușul nu poate suge la sân, vomită tot ce mănâncă și are o febră măsurată rectal de peste 38 de grade Celsius.  Pentru copiii puțin mai mari, vizita la medic se impune dacă observi că este letargic, are semne    de deshidratare severă și nu reține lichide.

Prevenție

Pentru a preveni deshidratarea la bebeluși, este bine să te asiguri că acesta primește suficiente lichide. Dacă bebelușul are mai puțin de 6 luni, laptele este suficient pentru că îi asigură aportul de lichide necesare vârstei lui.

Dacă bebelușul are mai mult de 6 luni sau dacă a început diversificarea, mama îi poate da câteva lingurițe de apă pe zi. Un semn că nivelul de hidratare al bebelușului este corespunzător se vede prin numărul de scutece ude schimbate pe zi.

În cazul copiilor mai mari, pentru prevenția deshidratării este importantă asigurarea aportului de lichide zilnice, iar dacă cel mic este răcit ori bolnav asigură-te că bea suficientă apă.

De asemenea, în prevenirea deshidratării este foarte importantă și igiena mâinilor pentru a evita diferitele virusuri care pot provoca diaree sau vărsături. Dacă totuși vărsăturile apar, atunci consumul de apă cu săruri de rehidratare este esențial.

Deshidratarea la copii și bebeluși poate fi prevenită și tratată eficient dacă este identificată la timp. Este important să recunoaștem semnele acesteia și să intervenim rapid cu metode adecvate de rehidratare. Oferirea unei alimentații echilibrate, monitorizarea consumului de lichide și menținerea unei igiene corespunzătoare sunt esențiale pentru a preveni apariția complicațiilor. În cazurile severe, consultul medical de urgență este absolut necesar.

Bibliografie

  1. Raab, Christopher P. “Dehydration in Children.” Merck Manuals Consumer Version, Merck Manuals, 9 Aug. 2021, www.merckmanuals.com
  2. Harsh P, and Devgan A. “A Neonate with Hypernatremic Dehydration.” Journal of Case Reports, vol. 8, no. 1, 2018, pp. 80–82, www.casereports.in 10.17659/01.2018.0021
  3. “Dehydration - Diagnosis and Treatment - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2021, www.mayoclinic.org
  4. Daley, Sharon F, and Usha Avva. Pediatric Dehydration. StatPearls Publishing, 8 June 2024, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK436022/

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării