Hiponatremie

Descoperă informații utile despre hiponatremie: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre hiponatremie

Hiponatremia este o afecțiune caracterizată prin niveluri scăzute de sodiu în sânge. Sodiul este esențial pentru menținerea echilibrului adecvat al fluidelor, a funcției nervoase și a activității musculare. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, nivelul normal de sodiu din sânge se situează, de obicei, între 135 și 145 miliechivalenți pe litru (mEq/L). Hiponatremia apare atunci când nivelul de sodiu scade sub 135 mEq/L, putând duce la o varietate de simptome și complicații.

Hiponatremia este clasificată în diferite grade sau niveluri de gravitate în funcție de concentrația de sodiu din sânge, care ajută medicii să determine gravitatea afecțiunii și să stabilească tratamentul:

hiponatremie ușoară - nivelul de sodiu: 130-135 mEq/L;
hiponatremia moderată - nivelul de sodiu: 125-129 mEq/L;
hiponatremie severă - nivelul de sodiu: mai mic de 125 mEq/L.

Subtipuri de hiponatremie în funcție de durată:

hiponatremia acută - se dezvoltă în decurs de 48 de ore; este mai periculoasă deoarece creierul nu are timp să se adapteze la nivelurile scăzute de sodiu, ceea ce duce la un risc mai mare de edem cerebral;
hiponatremia cronică - se dezvoltă pe parcursul a mai mult de 48 de ore; creierul se adaptează treptat, astfel încât simptomele pot fi mai puțin severe, dar hiponatremia pe termen lung crește, totuși, riscul de declin cognitiv și de căderi, în special la persoanele în vârstă.

Subtipuri de hiponatremie în funcție de cauză:

hiponatremie determinată de medicamente (diuretice);
hiponatremie de cauză endocrină (boala Addison).

Cauze

Cauzele hiponatremiei pot fi clasificate în trei grupuri principale:

Retenția excesivă de apă:

sindromul de secreție inadecvată de hormon antidiuretic (SIADH) - organismul produce hormon antidiuretic (ADH) în exces, determinând rinichii să rețină apă în loc să o excreteze, lucru care diluează sodiul din sânge;
insuficiență cardiacă, boli hepatice sau boli renale - aceste afecțiuni pot determina organismul să rețină apă în exces, ducând la diluarea sodiului;
suprahidratarea - consumul excesiv de apă, în special în timpul evenimentelor de anduranță precum maratoanele, poate depăși capacitatea organismului de a elimina apa suplimentară, provocând diluarea sodiului.

Pierderea de sodiu:

diareea și vărsăturile - ambele pot duce la pierderea unor cantități semnificative de sodiu;
transpirația excesivă - transpirația prelungită sau abundentă, în special în timpul vremii calde sau al exercițiilor intense, poate duce la epuizarea sodiului dacă electroliții nu sunt refăcuți;
diureticele - medicamentele care cresc producția de urină, cum ar fi diureticele tiazidice, pot determina organismul să piardă sodiu.

Cauze hormonale și legate de medicamente:

tulburări ale glandelor suprarenale - în boala Addison, glandele suprarenale nu produc suficient aldosteron, ceea ce poate duce la risipă de sare și deficit de sodiu;
medicamente - diuretice tiazidice (favorizează pierderea de sodiu prin creșterea urinării), antidepresive (în special inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei și inhibitorii recaptării serotoninei-norepinefrinei), antipsihotice (unele medicamente utilizate pentru tulburări de sănătate mintală pot provoca sau agrava hiponatremia), medicamente pentru durere (antiinflamatoarele nesteroidiene pot afecta echilibrul de sodiu în organism).

Alte cauze:

polidipsia - setea excesivă și consumul excesiv de apă, uneori observate în afecțiuni psihiatrice precum schizofrenia, pot depăși capacitatea rinichilor de a excreta apa, provocând diluarea sodiului;
intervenții chirurgicale sau traume - pacienții postoperatori sunt expuși riscului de a dezvolta SIADH, care poate duce la hiponatremie din cauza retenției de apă;
hipotiroidismul - o glandă tiroidă lentă poate afecta funcția renală, ducând la pierderea de sodiu sau la retenția de apă;
alcoolismul - consumul excesiv cronic de alcool poate afecta capacitatea organismului de a gestiona electroliții, contribuind la hiponatremie.

Factori de risc

Iată care sunt principalii factori de risc pentru hiponatremie:

vârsta - persoanele în vârstă prezintă un risc mai mare din cauza funcției renale reduse;
anumite medicamente - diuretice (de exemplu: diuretice tiazidice), care cresc pierderea de sodiu, antidepresive și antipsihotice (care pot interfera cu reglarea sodiului de organism), medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (care pot afecta funcția renală și pot afecta echilibrul de sodiu);
sporturile de anduranță - sportivii care participă la evenimente de anduranță, cum ar fi maratonul sau triatlonul, pot consuma cantități mari de apă, diluând nivelul de sodiu, mai ales dacă reaprovizionarea cu electroliți este inadecvată;
boli cronice - insuficiența cardiacă, ciroza hepatică și bolile renale pot determina organismul să rețină apă, diluând sodiul;
insuficiența suprarenală (boala Addison) afectează reglarea sodiului din cauza dezechilibrelor hormonale;
sindromul secreției necorespunzătoare de hormon antidiuretic (SIADH) - această afecțiune duce la retenție de apă și diluarea sodiului din sânge din cauza excesului de ADH.

Simptome

Simptomele hiponatremiei pot varia de la ușoare la severe, în funcție de rapiditatea cu care scade nivelul de sodiu și de gravitatea afecțiunii:

greață și vărsături;
durere de cap;
tahicardie (puls accelerat);
oboseală sau letargie;
slăbiciune sau crampe musculare;
hiperreflexie;
confuzie sau dezorientare;
iritabilitate sau neliniște;
convulsii;
pierderea conștienței sau comă (în cazuri extreme);
dificultăți de respirație (în cazul hiponatremiei severe datorate edemului cerebral sau pulmonar).

Dacă nivelul de sodiu scade rapid, simptomele pot include convulsii, comă și potențial deces dacă nu sunt tratate prompt.

Diagnosticare

Hiponatremia este, de obicei, diagnosticată de un medic primar, endocrinolog, internist sau nefrolog, în funcție de cauza de bază și de gravitate. Investigațiile și testele utilizate pentru diagnostic includ:

analize de sânge - niveluri de sodiu seric, electroliți, funcție renală și niveluri de glucoză;
teste urinare;
teste imagistice.

Tratament

Tratamentul pentru hiponatremie depinde de cauza de bază, de severitatea simptomelor și de rapiditatea cu care au scăzut nivelurile de sodiu. Abordările comune de tratament în cazul hiponatremiei includ:

restricționarea lichidelor - pentru cazurile ușoare de hiponatremie în care există un exces de apă, restricționarea aportului de apă ajută la restabilirea echilibrului dintre apă și sodiu;
soluții intravenoase de sodiu - hiponatremia moderată până la severă poate necesita perfuzie lentă de soluție salină hipertonică (soluție de clorură de sodiu 3%) pentru a crește în siguranță nivelul de sodiu din sânge, în special în cazurile cu simptome severe precum convulsii sau comă;
medicamente - antagoniștii receptorilor de vasopresină (utilizați pentru afecțiuni precum sindromul hormonului antidiuretic inadecvat, pentru a crește excreția de apă fără a pierde sodiu), diureticele pot fi utilizate pentru a reduce supraîncărcarea cu lichide la pacienții cu insuficiență cardiacă sau renală, menținând în același timp nivelul de sodiu;
tratarea cauzei subiacente - abordarea problemei de bază, cum ar fi gestionarea insuficienței cardiace, a bolii renale sau a dezechilibrelor hormonale (de exemplu: insuficiența suprarenală sau hipotiroidismul), este esențială pentru gestionarea pe termen lung;
înlocuirea electroliților - în cazurile în care sodiul este pierdut prin vărsături, diaree sau transpirație, poate fi necesară înlocuirea electroliților pierduți prin soluții orale sau intravenoase.

Există dovezi limitate care să susțină utilizarea tratamentelor naturiste pentru tratarea hiponatremiei, deoarece aceasta este în primul rând o afecțiune medicală care necesită abordarea cauzei de bază și gestionarea atentă a nivelului de sodiu și lichide. Cu toate acestea, unele plante și remedii naturale pot ajuta la susținerea hidratării generale, a echilibrului electrolitic sau la gestionarea simptomelor afecțiunilor conexe. Este esențial să consultați un medic înainte de a utiliza orice remedii pe bază de plante pentru hiponatremie, deoarece tratamentul necorespunzător ar putea agrava afecțiunea.

Complicații

Complicațiile hiponatremiei apar, în principal, atunci când nivelul de sodiu scade prea repede sau prea sever, ducând la riscuri semnificative pentru sănătate și pot include:

edem cerebral - nivelurile scăzute de sodiu determină intrarea apei în celulele creierului, lucru care poate duce la confuzie, convulsii, comă sau afectarea permanentă a creierului în cazurile grave;
stop respirator;
sindromul de demielinizare osmotică - dacă nivelurile de sodiu sunt corectate prea repede, poate duce la deteriorarea celulelor creierului, cauzând această afecțiune gravă care afectează trunchiul cerebral, putând duce la slăbiciune musculară sau paralizie, dificultăți de înghițire sau vorbire sau deces în cazuri grave.

Prevenție

Prevenirea hiponatremiei implică gestionarea factorilor de risc și menținerea unui echilibru adecvat de apă și electroliți:

limitarea aportului de apă - evitați consumul excesiv de apă, în special în timpul exercițiilor intense sau în condiții de risc ridicat, pentru a preveni diluarea sodiului în sânge;
refaceți electroliții - în timpul exercițiilor prelungite sau pe vreme caldă, beți băuturi care conțin electroliți (cum ar fi băuturile pentru sportivi) pentru a înlocui sodiul pierdut prin transpirație;
monitorizarea medicamentelor - revedeți regulat medicamentele cu un medic, în special diureticele, antidepresivele sau antipsihoticele, pentru a vă asigura că acestea nu contribuie la dezechilibrul de sodiu;
gestionați afecțiunile subiacente - cum ar fi insuficiența cardiacă, bolile renale sau hepatice, care pot afecta echilibrul de sodiu și apă;
tratați dezechilibrele hormonale precum hipotiroidismul și insuficiența suprarenală (boala Addison) pentru a reduce riscul de hiponatremie;
monitorizați nivelurile de sodiu prin analize de sânge regulate (mai ales în cazul persoanelor cu risc ridicat sau al celor care iau medicamente ce pot reduce sodiul).

Bibliografie

Leonard, Jayne. “Low Sodium Levels (Hyponatremia): Symptoms and Causes.” Www.medicalnewstoday.com, 19 Jan. 2024, www.medicalnewstoday.com/articles/323831
Cleveland Clinic. “Hyponatremia | Cleveland Clinic.” Cleveland Clinic, Cleveland Clinic, 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/17762-hyponatremia
“What Is Hyponatremia?” WebMD, WebMD, 9 Jan. 2017, www.webmd.com/a-to-z-guides/what-is-hyponatremia
Martel, Janelle. “Low Blood Sodium (Hyponatremia).” Healthline, Healthline Media, 26 Sept. 2015, www.healthline.com/health/hyponatremia
Hamrahian, Seyed Mehrdad. “Hyponatremia: Practice Essentials, Pathophysiology, Epidemiology.” EMedicine, 7 July 2023, emedicine.medscape.com/article/242166-overview?form=fpf

Alte afecțiuni similare

Hipogalactie

Hipogalactia sau lactația insuficiență reprezintă o producție scăzută de lapte matern, ceea ce generează incapacitatea de a satisface, exclusiv prin alimentație la sân,...

Vezi detalii

Hipoglicemie

Prin hipoglicemie se înțelege scăderea bruscă a glicemiei sub valoarea de 70 mg/dl, astfel încât organismul, în special creierul, va fi privat de „combustibilul” necesar...

Vezi detalii

Hipogonadism

Hipogonadismul este afecțiunea caracterizată printr-o producție insuficientă de hormoni sexuali și apare atunci când glandele sexuale (gonadele), ovare sau testicule,...

Vezi detalii

Hipopituitarism

Mai multe funcții ale corpului pot fi afectate atunci când glanda pituitară nu produce suficienți hormoni. Persoanele diagnosticate cu hipopituitarism pot avea nevoie de...

Vezi detalii

Hipopotasemia

Hipopotasemia sau hipokaliemia este un dezechilibru al organismului care presupune scăderea cantității de potasiu din sânge. Nivelurile normale de potasiu pentru un...

Vezi detalii

Hiposmie

Hiposmia este un termen medical care descrie o capacitate redusă de a detecta mirosurile. Spre deosebire de anosmie, care este pierderea completă a mirosului, hiposmia...

Vezi detalii