Riscurile utilizării prelungite a biberonului
Alimentația cu lapte sau cu suc de fructe în biberon poate afecta, în primul rând, dentiția bebelușului. Conform stomatologilor: "cea mai frecventă cauză a cariei de biberon este alimentația cu lapte în biberon pe timpul nopții. În timpul somnului cantitatea de salivă scade, iar laptele, fie îndulcit, fie ca atare, rămâne pe suprafața dinților, cauzând caria dentară. Același efect îl vom avea și dacă vom înlocui laptele din biberon cu suc de fructe sau alte lichide îndulcite (ceai cu zahăr, ceai cu miere, siropuri etc). Chiar și laptele matern este cariogen, dacă copilul este alăptat peste vârsta de un an, în special pe timpul nopții."
Prelungirea perioadei de hrănire cu biberonul poate afecta și alte aspecte ale dezvoltării sănătoase a copilului. Un studiu recent realizat pe un eșantion de 6.750 de copii născuți în 2001 asociază hrănirea cu biberonul după vârsta de un an cu obezitatea. Datele studiului arată că în jur de 22% dintre copiii incluși în studiu au folosit constant biberonul la vârsta de doi ani și că un sfert dintre aceștia au ajuns obezi până la vârsta de cinci ani și jumătate. Prin comparație, 16% dintre cei care au renunțat la biberon până în 2 ani au dezvoltat probleme de obezitate trei ani și jumătate mai târziu. Conform cercetătorilor, prelungirea perioadei de utilizare a biberonului (după 12-14 luni) aduce un exces de calorii în dieta copilului și crește, astfel, riscul luării în greutate peste recomandările vârstei.
În jurul vârstei de 1 an, necesarul de lapte al copilului este de 400-500 de ml. Problema apare în momentul în care laptele dat prin biberon, adăugat la alimentația diversificată a celui mic, depășește necesarul de calorii. Odată cu înlocuirea biberonului cu cana, scade și cantitatea de lapte pe care cel mic o mănâncă; experiența clinică asociază consumul laptelui în exces de utilizarea prelungită a biberonului.
Alăptarea la biberon după vârsta recomandată e legată și de deficiența de fier. Un studiu realizat în 2005 de către departamentul de pediatrie al Colegiului Medical din Wisconsin a identificat o legătură între alăptarea la biberon pe o perioadă îndelungată și anemia cauzată de deficiența de fier la copii. Cu cât se prelungește utilizarea biberonului, cu atât lipsa de fier din organism este mai mare. Conform Comitetului de Nutriție al Academiei Americane de Pediatrie, surplusul de lapte influențează nivelul de fier din organism deoarece este folosit ca înlocuitor al unor alimente cu un conținut mai mare de fier.
Utilizarea în exces a biberonului, fie el cu lapte, suc sau apă, precum și utilizarea excesivă a suzetei sau sugerea îndelungată a degetului, poate afecta dezvoltarea cranio-facială, cauzând probleme de vorbire la copii de vârstă preșcolară, susțin cercetările. De asemenea, aceleași studii arată că începerea utilizării biberonului cât mai târziu, preferabil după primele nouă luni de viață, și pentru o perioadă cât mai scurtă, este mai sănătoasă pentru cel mic.
Părinții trebuie să știe că renunțarea totală la biberon se face până în doi ani. Aceasta depinde, în general, de dezvoltarea ortodontică a copilului. Odată cu apariția incisivilor este indicat să se renunțe la biberon pentru a evita apariția cariilor. Trecerea de la biberon la cană se face treptat. Pentru a ușura renunțarea la biberon se utilizează alternativ cana cu cioc și biberonul cu pai pentru apă, sucuri naturale dar și lapte. Putem să îl obișnuim pe cel mic cu cănuța lăsându-l să se joace cu aceasta.
