ERCP

Informații generale despre ERCP

ERCP (Endoscopic retrograd colangiopancreatography - colangiopancreatografie endoscopică retrogradă) este o procedură efectuată de medicul gastroenterolog pentru a caracteriza și, uneori, a trata diverse afecțiuni ale căilor biliare sau pancreatice.

În ce constă această procedură

ERCP este efectuată de medicul specialist gastroenterolog cu competențe în endoscopie terapeutică.

Procedura se realizează, cel mai frecvent, sub sedare conștientă sau sub anestezie generală, iar durata procesului poate fi, în funcție de afecțiunea investigată, în medie, de una-două ore.

În timpul ERCP, medicul va intuba stomacul și duodenul (prima parte a intestinului subțire și locul unde se varsă calea biliară principală și, respectiv, ductul pancreatic principal) cu ajutorul unui endoscop special, cu vedere laterală. Astfel, medicul va localiza orificiul de vărsare al canalului biliar și pancreatic principal în duoden, ce corespunde sfincterului Oddi. Apoi, cu un cateter flexibil introdus în calea biliară sau pancreatică (în funcție de localizarea afecțiunii), va injecta o substanță de contrast pentru a le face vizibile sub raze X. Se caută, în acest mod, eventuale zone îngustate (stenoze) sau obstrucționate prin litiază (pietre sau calculi biliari) sau sludge (mâl).

Având și valoare terapeutică, prin ERCP se pot efectua și anumite manevre pentru eliberarea ductelor biliare sau pancreatice. În acest sens se poate efectua o sfincterotomie endoscopică, procedură prin care sfincterul Oddi este incizat și se încearcă extragerea litiazei din calea biliară principală (coledoc) cu ajutorul unei sonde cu balonaș sau a sondei Dormia.

Litiaza de mari dimensiuni (peste 1-1,5 cm) se poate sparge înainte de a fi extrasă din coledoc, folosind instrumente specifice (tehnica este numită litotriție mecanică endoscopică).

În alte situații, precum obstrucții determinate de tumori benigne sau maligne, poate fi nevoie de plasarea unei proteze (stent) de plastic sau metalice, pentru a elibera fluxul de lichid biliar sau pancreatic. Înainte de plasarea stentului, uneori, poate fi nevoie de dilatarea stenozei cu ajutorul unei sonde cu balonaș.

Stentul poate fi plasat pentru o perioadă limitată de timp, cum este cazul stenozelor benigne, pentru a elibera calea biliară sau pancreatică, ori permanent, ca metodă paliativă în tumorile maligne, precum carcinomul de cap de pancreas (cefalic).

ERCP poate fi, de asemenea, esențială în biopsierea unor formațiuni tumorale care afectează coledocul sau ductul pancreatic principal, folosind tehnica biopsiei sau cea de „periaj” intraductal endoscopic.

Recomandări înainte de procedură

Înainte de colangiopancreatografia endoscopică retrogradă pacientul este sfătuit să nu mănânce și să nu bea nimic timp de minimum șase - opt ore iar procedura este de preferat să se efectueze în prima parte a zilei. Astfel, stomacul va fi complet gol și examinarea se va face mai bine.

Este important ca pacientul să informeze medicului specialist dacă ia medicamente pentru alte afecțiuni sau dacă este alergic la vreo substanță, inclusiv la substanța de contrast injectată. Poate fi necesară o desensibilizare înainte de procedură, cu medicație specială împotriva unei eventuale alergii.

De asemenea, este foarte important de știut dacă pacientul se află sub tratament cu medicamente anticoagulante, mai ales dacă procedura va fi una terapeutică (sfincterotomie, dilatarea stenozelor etc). În acest caz, se impune întreruperea tratamentului anticoagulant cu câteva zile înainte de procedură, cu avizul medicului cardiolog.

Medicul anestezist care va administra sedarea va trebui informat și despre eventualele afecțiuni cardiace sau pulmonare ale pacientului. În funcție de acestea și de medicația de fond, acesta va regla dozele de anestezic folosite.

Riscuri asociate cu această procedură

ERCP se poate asocia cu diverse complicații, cum ar fi:

• reacții adverse la anestezice;
• reacții adverse la substanța de contrast injectată;
• pancreatită acută post ERCP (cea mai frecventă complicație);
• infecția căilor biliare (colangită) sau a vezicii biliare (colecistită);
• perforație duodenală, a căilor biliare sau pancreatice;
• hemoragie post-sfincterotomie.

Există anumite condiții sau factori de risc care pot predispune la apariția pancreatitei după ERCP:

• existența unui episod de pancreatită acută în trecutul pacientului;
• sexul feminin și vârsta tânără;
• prezența litiazei biliare concomitente;
• valoarea normală a bilirubinei serice;
• funcția deficitară a sfincterului Oddi;
• efectuarea în cadrul procedurii a sfincterotomiei sau încercări multiple de a pătrunde în ductul biliar sau pancreatic principal;
• biopsierea sau periajul intraductal.

Tratamentul pancreatitei acute post-ERCP este dictat de severitatea acesteia:

• formele ușoare: nu necesită decât tratament conservator, cu oprirea alimentației orale, administrare de fluide intravenos și, eventual, antialgice pentru două - trei zile;
• formele moderate: necesită tratament medicamentos, cel mai adesea intravenos, pentru patru - zece zile;
• formele severe: necesită tratament medicamentos mai multe de 10-14 zile sau, în anumite cazuri, tratament chirurgical.

Această complicație poate fi prevenită prin administrarea de antiinflamatoare sub formă de supozitoare, înainte de procedură, și prin plasarea unui stent la nivelul ductului pancreatic, la pacienții cu risc crescut de a dezvolta pancreatită.