Despre durerea abdominală

Durerea abdominală (denumită de multe ori durere „de stomac”) reprezintă durerea care apare oriunde în regiunea cuprinsă între marginea inferioară a toracelui și marginea superioară a pelvisului.

Abdomenul se împarte imaginar în mai multe zone:

  • Epigastru - medial superior (sub stern și deasupra ombilicului);
  • Mezogastru - medial central (în jurul buricului);
  • Hipogastru - medial inferior (sub ombilic);
  • Hipocondru drept - dreapta superior, sub coaste;
  • Hipocondru stang - stânga superior, sub coaste;
  • Flanc drept - dreapta central;
  • Flanc stâng - stânga central;
  • Fosa iliacă dreaptă - dreapta inferior;
  • Fosa iliacă stângă - stânga inferior.

Această împărțire ajută medicul să se ghideze asupra unei eventuale patologii sau suferințe a unui anumit organ intra-abdominal.

Cauze

Există o multitudine de cauze ce pot provoca durere acută de stomac. Cele mai frecvente sunt reprezentate de:

  • inflamații sau infecții digestive;
  • sindromul colonului iritabil (sindromul de intestin iritabil);
  • boli intestinale inflamatorii cronice (boala Crohn și rectocolita ulcero-hemoragică);
  • intoleranțe alimentare care evoluează cu durere abdominală (intoleranță la lactoză, la gluten etc.);
  • formațiuni tumorale (benigne sau maligne);
  • obstrucții intestinale (ocluzie și subocluzie);
  • boli ale organelor interne (gastrite, hepatite, colecistite, nefrite etc.);
  • afecțiuni ale organelor genitale sau dureri asociate perioadei menstruale la femei;
  • perforații ale organelor interne - rare, asociate cu durere puternică abdominală (ex: apendicita perforată, ulcer perforat).

Localizarea durerii poate indica, de multe ori, afecțiunea sau organul în suferință (ex: durerea sub coasta dreaptă - colecistită).

Alteori, durerea poate fi resimțită de pacient într-un loc și organul afectat să nu fie cel apropiat zonei (durere iradiată), de exemplu, durerea din jurul ombilicului, centrală, poate apărea inițial în apendicită.

Durerea generalizată în tot abdomenul (fără să existe o zonă specifică dureroasă) poate fi un simptom pentru:

  • leziuni traumatice (ex: accidente rutiere, de muncă etc.);
  • apendicită acută;
  • boala Crohn intestinală;
  • sindrom de intestin iritabil;
  • obstrucție intestinală;
  • perforații ale organelor cavitare (stomac, colecist, apendice);
  • infecții de tract urinar;
  • enterocolite (virale, bacteriene etc.).

Durerea localizată în abdomenul superior poate fi cauzată de:

  • gastrită, duodenită;
  • reflux gastroesofagian;
  • hepatită (virală, toxică, alcoolică);
  • colecistită (dată de inflamația colecistului sau veziculei biliare datorită unei pietre (litiază) sau „mal” (sludge);
  • pancreatită acută și cronică;
  • pneumonie (durere iradiată);
  • infarct miocardic acut (durere iradiată).

Durerea localizată în abdomenul inferior poate fi cauzată de:

  • apendicita acută;
  • obstrucții intestinale (ocluzie);
  • cistită (infecția vezicii urinare);
  • la femei: sarcina ectopică, chist ovarian, durere menstruală severă (dismenoree), endometrioză, boala inflamatorie pelvină, uter fibromatos, avort etc.

Durerea localizată în centrul abdomenului poate fi cauzată de:

  • gastroenterite (toxice, virale, bacteriene, parazitare);
  • apendicită acută;
  • leziuni traumatice;
  • anevrism de aortă abdominală;
  • uremie (stare toxică datorată acumulării în sânge a ureei).

Durerea din cadranul stâng - superior (Hipocondrul stâng) poate fi provocată de:

  • mărire de volum a splinei (splenomegalie);
  • impactare fecală (materii fecale de consistență crescută ce nu se pot elimina);
  • leziuni traumatice;
  • pielonefrita stângă (infecție a rinichiului stâng);
  • infarct miocardic acut (durere iradiată);
  • tumori sau cancer colo-rectal.

Durerea din cadranul stâng - inferior (fosa iliacă stângă) poate fi provocată de:

  • hernie inghinală stângă;
  • boli inflamatorii cronice intestinale (în special rectocolită ulcero-hemoragică);
  • tumori sau cancer colo-rectal;
  • enterocolite;
  • pielonefrită (infecție renală) sau cistită (infecția vezicii urinare);
  • chist ovarian.

Durerea din cadranul drept - superior (Hipocondrul drept) poate fi cauzată de:

  • hepatită;
  • colecistită;
  • gastrită sau ulcer gastric;
  • duodenită sau ulcer duodenal;
  • leziuni traumatice;
  • apendicită acută;
  • pneumonie (durere iradiată).

Durerea din cadranul drept - inferior (fosa iliacă dreaptă) poate fi un simptom provocat de:

  • apendicita acută;
  • hernie inghinală dreaptă;
  • boli inflamatorii cronice intestinale (în special boala Crohn);
  • enterocolite;
  • diverticulita colonică (inflamarea unor dilatații scaulare („săculeți”) de mucoasă, denumite diverticuli);
  • tumori sau cancer colo-rectal;
  • pielonefrită (infecție renală) sau cistită (infecția vezicii urinare);
  • chist ovarian.

Durerea de stomac la copii este destul de des întâlnită. Poate fi cauzată de o indigestie sau de o infecție. Stresul și anxietatea pot provoca la un pacient copil durere acută de stomac. Durerea de stomac manifestată dimineața este frecvent provocată de creșterea acidului gastric. Durerea de stomac după masă este, cel mai adesea, cauzată de excesul alimentar.

Factori de risc

Factorii de risc pentru durerea abdominală includ:

  • consumul excesiv de alcool;
  • fumatul;
  • alimente cu conținut crescut în grăsimi, prăjeli, zahăr rafinat;
  • consumul de băuturi carbogazoase;
  • condimente iuți (piper, boabe de muștar, chili etc.);
  • intoleranțe alimentare (la gluten, la lactoză etc.);
  • probleme dentare (masticație necorespunzătoare);
  • infecții gastro-intestinale virale, bacteriene, parazitare în trecut;
  • predispoziție genetică;
  • stil de viață sedentar și lipsa exercițiilor fizice;
  • lipsa consumului adecvat de lichide (sub 2 litri/zi);
  • stresul, lipsa somnului.

Simptome

Durerea abdominala reprezintă durerea care apare oriunde în regiunea cuprinsă între marginea inferioară a toracelui și marginea superioară a pelvisului.

Aceasta se poate însoți de alte simptome:

  • modificări de tranzit intestinal – constipație sau diaree;
  • balonare, eructații, flatulență;
  • febră, frisoane;
  • greață și vărsături;
  • scăderea apetitului alimentar.

Durerea poate fi resimțită ca arsură, crampă, lovitură „de pumnal” (înjunghiere), răsucire, roadere sau doar disconfort abdominal.

Poate fi de intensitate ușoară, medie sau severă. Ea poate apărea brusc (durere acută), din când în când (durere recurentă) sau poate dura mai mult de 3 luni (durere cronică). De asemenea, ea poate fi generalizată (resimțită în tot abdomenul) sau localizată într-o zonă anume.

Durerea colicativă apare și dispare în valuri. La un anumit moment pacientul se simte bine, apoi poate experimenta durere ascuțită, acută în abdomen (ex: colica renală sau biliară).

 

Diagnosticare

Durerea abdominală este un simptom pentru care pacientul se prezintă deseori atât la medicul de familie cât și la medicul gastroenterolog sau internist.

În caz de durere acută, generalizată sau durere colicativă, de multe ori, pacientul se adresează și serviciului de urgență sau medicului chirurg.

În afară de analizele uzuale de sânge (ce includ și funcția ficatului, rinichilor și pancreasului) se recomandă și analize din scaun și urină (pentru a exclude o infecție bacteriană, virală sau dată de paraziți).

Ecografia abdominală totală efectuată pe nemâncate (cel puțin 6-8 h) oferă informații importante despre ficat, pancreas, veziculă biliară (colecist), rinichi, vezică urinară, organe pelvine (prostată, uter și ovare).

Dacă ecografia ridică suspiciunea de tumori parenchimatoase (ex: de ficat, pancreas) sau acolo unde sunt disponibile, computer tomografia (CT) și imagistica prin rezonanță magnetică abdominală (RMN) cu substanță de contrast vor ajuta la diagnostic și sunt tehnici imagistice mult mai exacte și sensibile.

Radiografia abdominală simplă (“pe gol”) poate fi de folos în caz de suspiciune de ocluzie abdominală sau perforație de organ cavitar.

Endoscopia digestivă superioară și cea inferioară (colonoscopia) sunt indicate atunci când se suspicionează o afecțiune gastrointestinală (gastrită, duodenită, boli inflamatorii intestinale, tumori sau cancer colo-rectal).

Enterografia-CT sau RMN cu substanță de contrast se realizează în caz de suspiciune de afecțiuni ale intestinului subțire (tumori, boli inflamatorii).

Tratament

Tratamentul durerii de stomac este diferit în funcție de afecțiunea incriminată și, în principiu, este al bolii de bază. Detaliem în continuare remedii pentru diferite cauze care provoacă durere abdominală.

Se pot administra pentru ameliorarea simptomelor: antiinflamatoare, antispastice, sau miorelaxante. Toate prescrise după consult și investigații la medicul specialist.

Pentru durerile de tip gastrită sau ulcer gastric se pot administra antiacide de tipul inhibitorilor de pompă de protoni până la efectuarea endoscopiei digestive superioare.

Bolile inflamatorii intestinale în perioadele de acutizare pot necesita tratamente specifice care variază de la corticoterapie, imunoterapie și terapie biologică.

Gastroenteritele, dacă sunt de tip infecțios viral, vor trece de la sine în câteva zile cu regim alimentar și simptomatice. Dacă sunt de tip bacterian sau parazitar se vor trata în funcție de microorganismul găsit în analizele de fecale (corocultură, coproparazitologic) cu antibiotice sau antiparazitare.

Sindromul de intestin iritabil, în care predomină durerea abdominală însoțită de modificări de tranzit intestinal (diaree sau constipație), are un tratament complex și include: modificări de dietă și a stilului de viață, antispastice, antidiareice/laxative, antidepresive triciclice etc.

Afecțiunile acute precum apendicita sau colecistita pot necesita și tratament chirurgical, mai ales dacă prezintă și complicații (ex: perforație cu peritonită).

Tumorile abdominale, în funcție de natura lor (benigne sau maligne), vor necesita tratament chirurgical sau doar monitorizare.

Litiaza renală poate necesita tratament specific precum litotritie cu unde de șoc (spargerea din exteriorul corpului a pietrelor cu un aparat special).

Prevenție

În caz de durere abdominală datorată sindromului de intestin iritabil:

  • Evitați stresul, oboseala;
  • Mâncați la ore regulate;
  • Luați masa stând pe scaun, într-o atmosfera calmă, mâncând încet și mestecând bine;
  • Beți cel putin 2 litri de lichide necarbogazoase pe zi;
  • Gătiți alimentele în vapori, la cuptor sau la grătar;
  • Faceți exerciții fizice regulate;
  • Evitați mesele copioase și mâncărurile ce se digeră greu (grăsimi animale, friptura în sânge, mâncăruri cu sos);
  • Nu consumați în exces alcool, cafea și nu fumați;
  • În caz de constipație: creșteți aportul de fibre;
  • În caz de diaree: evitați ciocolata, alcoolul, cofeina, fructoza sau sorbitolul, băuturi carbogazoase, alimente prăjite și grase;
  • Evitați produsele lactate (în special dacă suferiți de intoleranță la lactoză);
  • Evitați alimente ce conțin grâu dacă suferiți de sensibilitate sau intoleranță la gluten;
  • Nu consumați alimente și băuturi la temperaturi extreme;
  • Evitați fasolea, mazărea, lintea, soia, broccoli, ceapa, varza, varza de Bruxelles, germenii de grâu, stafidele și țelina - toate acestea balonează și dau flatulență;
  • Evitați administrarea de medicamente fără recomandarea unui medic.

Pentru prevenția gastroenteritelor infecțioase:

  • Păstrați igiena mâinilor și a alimentelor;
  • Evitați să vă atingeți gura sau fața cu mâinile fără să vă igenizați/spălați pe mâini înainte;
  • Nu consumați apă neîmbuteliată sau din surse nesigure (fântâni, puțuri, râuri etc.);
  • Deparazitați frecvent animalele de companie, mai ales dacă ies și afară.

Pentru prevenirea gastritelor și ulcere gastro-duodenale:

  • Testați prezența bacteriei Helicobacter pylori (incriminată în apariția acestor afecțiuni) prin antigen fecal, test respirator cu uree sau test rapid în timpul endoscopiei;
  • Evitați alimentele sau comportamentele ce cresc aciditatea gastrică: stres, exces de alcool, cafea, fumat, citrice, roșii/suc de roșii, ceapă, usturoi, condimente iuți, dulciuri, grăsimi, prăjeli;
  • Evitați să stați foarte mult timp fără să mâncați, acest lucru crește aciditatea gastrică și în timp poate duce la gastrită.

Prevenire hepatite/pancreatite:

  • Adoptați un stil de viață sănătos, fără exces de alcool, fumat, grăsimi, dulciuri;
  • Faceți mișcare regulat și scădeți în greutate dacă există un surplus de kilograme sau obezitate;
  • Verificați prezența virusurilor hepatitice (B, C, D), mai ales dacă există modificări în analizele de sânge (creșterea transaminazelor).

Prevenire infecții urinare (mai frecvente la femei):

  • Consumați peste 2 litri de lichide necarbohidrate/zi;
  • Evitați să vă abtineți să urinați cand aveți senzația de a merge la toaletă;
  • Urinați imediat după actul sexual;
  • Aveți grijă la igienă după urinare (ștergere din față spre spate).

Autor

Dr. Carp-Ștefan Antoaneta

Medic Specialist Endoscopie - Gastroenterologie

Bibliografie
  1. “Abdomen | Anatomie Si Fiziologie.” Romedic.ro, 2022, https://anatomie.romedic.ro
  2. Kahn, April. “What’s Causing Your Abdominal Pain and How to Treat It.” Healthline, Healthline Media, 2 Dec. 2021, www.healthline.com

Medici specialiști - Gastroenterologie, Medicina interna și Medicina de familie

Bran Ana
Bran Ana
Medic Primar
Bran Ana
Bran Ana
Medic Primar

Endoscopie - Gastroenterologie și Gastroenterologie

Sisu Livia Karmen
Medic Primar
Sisu Livia Karmen
Medic Primar

Ecografie 3D și Medicina interna

Szalman Krisztina
Szalman Krisztina Borbala
Medic Primar
Szalman Krisztina
Szalman Krisztina Borbala
Medic Primar

Ecografie 2D și Medicina interna

Dr Suciu Alina Mioara
Suciu Alina Mioara
Medic Specialist
Dr Suciu Alina Mioara
Suciu Alina Mioara
Medic Specialist

Ecografie 2D , Gastroenterologie , Medicina interna și Endoscopie - Gastroenterologie

Faur Lucian
Faur Lucian
Medic Primar
Faur Lucian
Faur Lucian
Medic Primar

Gastroenterologie

FG
Florescu Gabriela
Medic Specialist
FG
Florescu Gabriela
Medic Specialist

Gastroenterologie

CS
Costescu Stefan
Medic Primar Medicina de Famile, Medic Primar Endocrinologie, Competenta Medicina de Urgenta
CS
Costescu Stefan
Medic Primar Medicina de Famile, Medic Primar Endocrinologie, Competenta Medicina de Urgenta

Camera de garda și Medicina interna

Petra Cristian MedLife Cluj
Petra Cristian Vasile
Medic Specialist
Petra Cristian MedLife Cluj
Petra Cristian Vasile
Medic Specialist

Cardiologie , Ecografie 2D și Medicina interna

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.

Pentru stabilirea unei programări necesare pentru efectuarea analizelor medicale, vă rugăm să apelați numărul de Call Center (021) 9646 . Pentru interpretare rezultate analize medicale, vă recomandăm să solicitați o programare la unul dintre medicii noștri.

Glosar analize

Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


©2022 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.