Interviu dr. Anda Sîmbotin, MedLife: despre diagnosticarea și tratamentul endometriozei
Endometrioza este o boală cronică ce poate afecta semnificativ calitatea vieții. Din păcate, este adesea subdiagnosticată sau diagnosticată târziu, după ani de suferință și vizite la diverși specialiști. În România, traseul pacientelor este frecvent unul anevoios și pot apărea întârzieri de diagnostic de până la 8-10 ani, timp în care boala progresează spre stadii avansate. Dr. Simbotin Anda Iustina, medic specialist obstetrică-ginecologie și membră a echipei Bucharest Endometriosis Center (BEC), din cadrul Spitalului MedLife Medical Park București, vorbește despre provocările diagnosticului și tratamentul modern al endometriozei.
De ce endometrioza este atât de greu de diagnosticat
Una dintre principalele dificultăți în gestionarea endometriozei este depistarea precoce a bolii. Deși statisticile internaționale arată că aproximativ una din zece femei suferă de endometrioză, realitatea din cabinete arată că doar o parte dintre acestea ajung să primească un diagnostic corect, iar de multe ori acest lucru se întâmplă când boala deja a ajuns într-un stadiu avansat.
Accesul la diagnostic corect este îngreunat atât de faptul că simptomele endometriozei sunt similare cu ale altor afecțiuni, cât și de limitările investigațiilor de rutină. „De regulă, simptomatologia este destul de nespecifică. În cadrul ecografiei transvaginale nu putem vizualiza toate leziunile de endometrioză, mai ales pe cele superficiale. Pot fi vizualizate leziunile de endometrioză profunde, nodulii mari infiltrativi. În situația în care examenul clinic nu este efectuat, iar medicul care realizează ecografia nu este antrenat în acest sens, e posibil să se treacă oarecum pe lângă aceste leziuni, ele să nu fie decelate de către medic și se pun diagnostice precum: cistită interstițială, sindromul intestinului iritabil etc. De cele mai multe ori, sunt trimise către alți specialiști. Motiv pentru care ele ajung destul de târziu la noi. Pentru că durerea ajunge să se cronicizeze, ajung să fie trimise de multe ori și la neurolog, la psihiatru. Unele se resemnează”, spune dr. Anda Sîmbotin.
Durerea, un simptome care nu trebuie niciodată ignorat
Durerile pelvine severe, adesea asociate menstruației, reprezintă unul dintre principalele semne ale endometriozei. De multe ori, ele sunt însă considerate „normale”, iar pacientele nu încearcă să afle ce le cauzează. Se întârzie astfel prezentarea la specialist și se reduc șansele obținerii unui diagnostic corect.
„Durerea la menstruație nu este normală. Durerile cu caracter ciclic și nu numai ar trebui să îndemne pacientele să ceară opinia unui specialist. E adevărat că modificările hormonale care au loc în corpul femeii în preajma menstruației pot declanșa o serie de simptome – de la sensibilitate la nivelul sânilor, creșterea poftei de mâncare, senzația de greutate abdominală. Însă afluxul de hormoni nu ar trebui să determine durere în timpul menstruației”, explică dr. Anda Sîmbotin.
Pe lângă dismenoreea severă, suspiciunea de endometrioză trebuie ridicată și de o serie de alte simptome. Acestea includ durerea în timpul actului sexual, tulburările de tranzit intestinal și infertilitatea inexplicată. Pacientele pot prezenta, de asemenea, simptome care mimează o infecție urinară sau, în cazuri rare, dureri la umărul drept (când este afectat diafragmul). Tabloul clinic poate fi completat de sângerări rectale, prezența sângelui în urină și menstruații abundente, mai ales când este asociată și adenomioza.
De ce investigațiile corecte fac diferența
Un simplu control ginecologic nu este suficient pentru a depista endometrioza, dar reprezintă un prim pas important, în special atunci când include și o ecografie transvaginală. Ulterior, se poate indica efectuarea unui RMN pelvin, care nu doar poate confirma diagnosticul, ci și ajută medicul să stabilească planul de tratament.
„În momentul în care efectuăm tușeul vaginal, pacienta poate resimți aceeași durere pe care o resimte în timpul menstruației sau în timpul actului sexual și face imediat corelația. Examenul clinic este urmat de ecografia transvaginală. În timpul ecografiei transvaginale, putem decela frecvent chisturi de endometrioză care sunt vizibile, de diferite dimensiuni. Acesta este primul semnal de alarmă, pentru că, de regulă, chisturile de endometrioză vin la pachet cu o serie de leziuni de endometrioză. Desigur, dacă avem noduli de endometrioză profunzi, aceștia pot fi decelați și ecografic, dar acest lucru se întâmplă puțin mai rar, în cazul pacientelor cu leziuni de endometrioză avansate. Acela e momentul în care, dacă examenul clinic ne confirmă niște leziuni, coroborat cu rezultatele din timpul examenului ecografic, noi, ca medici, ar trebui să decidem dacă trimitem pacienta la un examen RMN pelvin, în ideea în care ar fi ideal să avem și un mapping al leziunilor, ca să ne putem orienta dacă pacienta poate beneficia de tratament medicamentos sau ea trebuie să beneficieze de tratament chirurgical”, explică dr. Anda Sîmbotin.
Ce presupune tratamentul modern al endometriozei
Există două opțiuni principale de tratament pentru endometrioză, cel medicamentos și cel chirurgical. În unele cazuri, tratamentul medicamentos poate ameliora simptomele sau poate încetini evoluția bolii. De multe ori, operația pentru endometrioză rămâne însă singura soluție capabilă să ofere o ameliorare majoră și de durată, în special dacă este vorba despre o boală în stadii avansate și/sau cu puternic impact asupra calității vieții pacientei.
„Există situații în care leziunile nu sunt foarte extinse, în schimb pacientele resimt dureri foarte mari care le afectează calitatea vieții. În aceste cazuri vom opta pentru intervenția chirurgicală. Dacă discutăm despre paciente care au leziuni de endometrioză aflate în stadii avansate, indicația chirurgicală este clară. Chiar dacă avem leziuni de endometrioză superficială, dar pacienta are infertilitate și își dorește copii, intervenția chirurgicală va aduce beneficii majore”, spune dr. Anda Sîmbotin.
Avantajele chirurgiei minim invazive în tratamentul endometriozei
Operațiile clasice, deschise, au încetat de mult să mai reprezinte singura opțiune de tratament chirurgical pentru endometrioză. Tratamentul modern al bolii presupune intervenții chirurgicale minim invazive - operații laparoscopice sau asistate robotic.
Indiferent că vorbim despre chirurgie laparoscopică ori de chirurgie robotică, beneficiile pentru pacientă, dar și pentru chirurg, sunt numeroase și semnificative. „Recuperare postoperatorie este mult mai rapidă, cu reinserție socio-profesională la fel de rapidă, cu dureri în postoperator de o intensitate mult mai scăzută, cu cicatrice de dimensiuni mici. Beneficiile sunt, de altfel, incomparabile comparativ cu intervenția clasică și pentru noi, chirurgii, pentru că ne oferă o vizibilitate mult mai bună. Având în vedere că vorbim de leziuni microscopice, le putem vizualiza mult mai bine cu camera care augmentează realitatea – ne putem duce mult mai aproape de leziune și o putem exciza complet”, explică dr. Anda Sîmbotin.
Cazuri complexe și rezultate spectaculoase
Experiența dr. Anda Sîmbotin în cadrul Bucharest Endometriosis Center include intervenții chirurgicale extrem de complexe, care necesită ore întregi de lucru și echipe multidisciplinare.
Una dintre cele mai memorabile operații la care a participat a durat 12 ore continue și a ilustrat perfect cum poate afecta endometrioza netratată corpul unei femei: „Mi-aduc aminte și acum momentul în care am intrat cu primul trocar și cu camera în abdomenul pacientei: era vorba de un pelvis înghețat – toate organele erau lipite între ele, cu leziuni extinse de endometrioză, cu o adenomioză destul de severă. Intervenția chirurgicală a durat până la 12 ore. A fost nevoie de o intervenție care a presupus și o echipă multidisciplinară, formată din ginecologi, chirurgi generaliști și medici urologi. Am disecat și am expus toate planurile în primă instanță, s-a efectuat și anexectomie (n.r. – îndepărtarea ovarului) pe partea stângă, cu rezecție colorectală și, având în vedere că avea și un nodul care îi infiltra ureterul de pe partea stângă, a avut nevoie și de reimplantare ureterală, motiv pentru care intervenția a și durat atât de mult”, povestește dr. Sîmbotin.
Pacienta în cauză avea 37 de ani și se confrunta cu dureri severe și infertilitate de opt ani, iar operația a fost un real succes. Deși pacienta a rămas cu un singur ovar de mici dimensiuni, rezultatul final a depășit orice prognoză. După ce fertilizarea in vitro nu a reușit, aceasta a obținut o sarcină spontană, spre surprinderea întregii echipe medicale. „În schimb, după aproximativ un an, pacienta a rămas însărcinată spontan, lucru care a fost o mare surpriză și pentru ea, și pentru toată echipa noastră medicală. A fost un real succes, mai ales că rezerva ovariană a pacientei era una destul de scăzută. Dar a reușit! Avem rezultate spectaculoase după operațiile de endometrioză”, spune dr. Anda Sîmbotin.
Cine este dr. Anda Sîmbotin
Dr. Anda Sîmbotin este medic specialist obstetrică-ginecologie în cadrul MedLife Medical Park și unul dintre cei mai tineri chirurgi ginecologi din echipa Bucharest Endometriosis Center (BEC), unul dintre cele mai avansate centre de endometrioză din România.
Dr. Anda Sîmbotin și-a început formarea în chirurgia ginecologică încă din primele luni de rezidențiat, alături de dr. Gabriel Mitroi, coordonatorul BEC, și s-a dedicat în special tratării cazurilor complexe de endometrioză. Pentru dr. Sîmbotin, calitățile esențiale ale unui medic bun includ empatia față de pacienți, pregătirea solidă și implicarea pe tot parcursul managementului cazului, inclusiv în perioada postoperatorie.
De-a lungul carierei sale, a participat la intervenții extrem de dificile. Deși astfel de intervenții pot fi extrem de solicitante, pasiunea pentru această specialitate face ca efortul să fie mai ușor de suportat. „Când îți place ceea ce faci, efortul nu mai contează”, spune dr. Sîmbotin, rezumând astfel filosofia care o ghidează în practica medicală zilnică.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Interviu dr. Vitalie Gherman, MedLife: despre rolul testării genetice în urologie
În urologie, prevenția și depistarea timpurie a bolilor se bazează tot mai mult pe informațiile genetice ale pacientului. Identificarea predispozițiilor moștenite poate salva vieți, oferind medicilor posibilitatea de a interveni înainte ca o boală să progreseze. Dr. Vitalie Gherman, medic primar uro...
Interviu dr. Mihaela Steriu, MedLife: despre testul RUNA și beneficiile sale pentru mamă și făt
Testele genetice prenatale non-invazive au transformat monitorizarea sarcinii, oferind părinților și medicilor informații esențiale, cu o precizie remarcabilă și un risc minim. Un astfel de test avansat este RUNA, disponibil în cadrul rețelei MedLife. Dr. Mihaela Steriu, medic primar obstetrică-gine...
Interviu dr. Cristian Țibea, MedLife: despre beneficiile chirurgiei robotice în ginecologie
Chirurgia robotică a revoluționat modul în care anumite afecțiuni ginecologice sunt tratate, oferind atât pacienților, cât și medicilor, avantaje semnificative față de intervențiile clasice sau chiar și cele laparoscopice. dr. Cristian Razvan Constantin Tibea, medic specialist ginecolog în cadrul Sp...