Interviu dr. Cătălin Iacob, MedLife: despre importanța abordării multidisciplinare în tratamentul oncologic
Diagnosticul de cancer reprezintă unul dintre cele mai dificile momente din viața unui pacient, declanșând o cursă contra cronometru pentru identificarea celor mai bune soluții terapeutice. Găsirea acestora și succesul tratamentului în general nu depind de efortul unui singur medic, ci de munca unei echipe întregi de specialiști. Dr. Ioan Cătălin Iacob, medic primar radioterapie și medic specialist oncologie medicală în cadrul Spitalului de Oncologie MedLife Brașov, ne spune mai multe despre importanța abordării multidisciplinare în oncologie.
De ce nu mai poate un medic să lucreze singur
Progresele din ultimii ani au transformat cancerul, în multe situații, într-o boală cronică, care poate fi controlată pe termen lung. Această schimbare a fost posibilă datorită noilor metode de diagnostic și apariției unor terapii inovatoare. Totuși, aceste progrese vin la pachet cu o complexitate crescută a actului medical, ceea ce face imposibil ca un singur medic să poată asigura un diagnostic precis și tratamentul necesar.
„În prezent, este foarte dificil să lucrezi singur. De fapt, este imposibil. Cine spune că lucrează singur, de fapt, nu lucrează. Este foarte greu să spui că un pacient oncologic e tratat de un singur medic bun. De fapt, în spate se află o întreagă echipă de medici bine pregătiți”, consideră dr. Ioan Cătălin Iacob.
Această abordare este impusă de ritmul amețitor în care evoluează știința. Dacă în urmă cu câteva decenii opțiunile terapeutice în oncologie erau limitate, astăzi numărul moleculelor disponibile și al studiilor publicate a crescut exponențial, făcând imposibilă specializarea individuală în toate subdomeniile.
„Voi da un singur exemplu: atunci când am început eu – în anii 1990 – existau, cred, 30 de molecule de citostatice. Astăzi, sunt sute și apar în continuare. Și este foarte greu să le gestionezi, să o alegi pe cea mai bună. În imunologie, în anii ’90 apăreau 200 de articole pe an, acum, anul trecut, au apărut aproape 25.000. Revin la discuția despre echipă: sigur că, până la urmă, responsabilitatea revine medicului curant, cel care aplică tratamentul. Dar până se ajunge la acel tratament este o cale nu atât lungă, cât foarte stufoasă și de aceea colaborarea cu alți colegi este esențială, pentru a oferi pacientului cea mai bună îngrijire”, spune dr. Iacob.
Comisia Oncologică (Tumor Board): echipa din spatele deciziilor terapeutice
Atunci când un pacient primește o recomandare de tratament, aceasta este, de cele mai multe ori, rezultatul unor ore de dezbateri între experți. Înainte ca o decizie finală să fie prezentată pacientului, cazul trece prin filtre succesive de verificare.
Primul pas îl reprezintă comisiile informale, în cadrul cărora medicul oncolog se consultă cu medicul hematolog, cu specialistul în imagistică medicală, cu medicul anatomo-patolog și cu alți specialiști. Ulterior, cazul este discutat în Comisia Oncologică: „Când mi s-a conturat cazul cât mai aproape de ceea ce cred eu că aș face, merg și-l propun în Comisie. Aceasta este formată din oncolog, radioterapeut, chirurg, anatomo-patolog, imagist, genetician, psiholog și așa mai departe. Iar ceea ce face Comisia este să emită o recomandare medicală care are la bază experiența fiecărui membru al ei. Experiență pe care trebuie să o susțină cu dovezi și argumente. Nu merge să spui: «eu așa aș face». Trebuie să spui și de ce, care sunt argumentele. Și ele sunt discutabile întotdeauna. Fiecare vine cu știința lui în luarea unei decizii. Până la urmă, recomandarea are un anumit grad de incertitudine, important este ca această marjă de incertitudine să fie cât mai mică”, explică dr. Iacob.
Această metodă de lucru elimină riscul de subiectivitate și eroare umană, care nu poate fi exclus în totalitate nici chiar în cazul celui mai experimentat medic. „Din aceste comisii învață fiecare dintre noi. Învățăm din fiecare caz, chiar și din cele considerate foarte clare. Să vă mai dau un exemplu: am participat cu ani în urmă la deschiderea unei clinici de oncologie. Coordonatorul acestei clinici era și este cel mai bun specialist în prostată din țara noastră. Și acesta ne-a spus că toate cazurile care vor intra în clinică vor fi discutate în board-ul acesta oncologic. Și am întrebat: «Cum, vii tu și mă întrebi pe mine sau pe alt coleg dacă propunerea ta de a trata o prostată este corectă?». La care dumnealui a răspuns: «Da! Pentru că întotdeauna există eroarea umană. Poate că ești obosit și ai lăsat să-ți scape un detaliu care face diferența. Dar altcineva observa și schimba decizia de tratament». Deci, din acest motiv sunt foarte importante aceste discuții. De cele mai multe ori, pacientul nu știe ce se află în spatele unei recomandări medicale. Există multă muncă nevăzută. Pacientul știe că a fost operat de chirurg, dar fără anatomo-patolog, el nu ar putea face nimic, munca acestuia este foarte importantă”, spune dr. Iacob.
De la diagnostic la implementare: Un traseu complex
În România, parcursul pacientului oncologic este adesea marcat de descoperiri întâmplătoare, din cauza lipsei programelor naționale de screening eficient. Medicul oncolog preia cazul și decide ce investigații sunt necesare pentru cancer.
„Un pacient poate să meargă să se opereze de varice, iar în urma bilanțului preoperator poate ajunge să descopere o tumoare pulmonară. Apoi încep investigațiile: bronhoscopii, computer tomograf, profil de imunohistochimie. Toate aceste date ajung destul de repede la oncolog. Apoi, medicul oncolog conduce investigațiile pentru stabilirea diagnosticului. După care, cazul este prezentat în Comisia de care spuneam mai sus, constituită la nivelul instituției medicale”, detaliază dr. Iacob.
După stabilirea strategiei în Comisia Oncologică, urmează faza tehnică, la fel de minuțioasă. „Eu primesc o recomandare de la Comisie ca pacientul să facă radioterapie. Apoi boardul tehnic de radioterapie în care discut cu colegii cum fac pentru a ținti tumora, fără să atac foarte tare organele din jur. Trebuie să fac un compromis uneori. Așadar, avem aceste comisii mari de indicații diagnostice și terapeutice, după care are loc, efectiv, implementarea. În spitalul nostru, am dezvoltat mecanisme de verificare, reverificare, triplă verificare independentă a planurilor, pentru a scădea la minimum riscul de eroare”, explică medicul.
Un aspect esențial pe care pacienții trebuie să îl înțeleagă este că graba poate fi un inamic al preciziei. Deși anxietatea îi determină pe mulți să ceară începerea tratamentului imediat, dr. Iacob insistă pe importanța timpului alocat diagnosticului corect: „Pe mine mă interesează să încep cât mai bine, iar asta poate să ceară timp.”
Pacientul, partener activ în decizia medicală
Deși echipa medicală elaborează strategia optimă din punct de vedere științific, pacientul rămâne elementul central al deciziei. Rolul medicului este de a traduce termenii tehnici și de a adapta planul de tratament la nevoile și temerile fiecărui individ. „Situațiile sunt complexe. Sunt pacienți care spun: eu nu vreau să mă operez. Cred că fiecare pacient are anumite fobii, anumite anxietăți pentru un anume tip de tratament. Unii spun: «Eu fac ce spuneți dumneavoastră, dar nu fac chimioterapie». Sau: «Accept acest lucru, dar nu-l accept pe celălalt». Sunt situații diverse. Și atunci discutăm, le explicăm. Dacă reușim să îi convingem, bine, dacă nu reușim, trecem la a doua opțiune de tratament – discutată și ea în comisie – explicându-i-se pacientului că rata de succes este mai scăzută. Iar noi trebuie să ne asigurăm că el a înțeles asta”, spune dr. Iacob.
Despre screening, prevenție și provocări sistemice în Români
Dr. Iacob atenționează asupra lipsei programelor de screening pentru anumite tipuri de cancer: „România este singura țară din Europa care nu are screening pentru cancerul bronhopulmonar. Până și Bulgaria și Albania au, chiar dacă la nivel minimal. Tinerii află din social media ce ar trebui să facă. Eu, ca oncolog, atunci când pacientul ajunge la mine în cabinet, le dau și aparținătorilor sfaturi pentru sănătatea lor. Pentru că, în oncologie, componenta genetică este foarte puternică. Iar ratele de succes în terapia împotriva cancerului sunt cu atât mai mari, cu cât îl diagnostichezi mai precoce. Iar acest lucru este valabil pentru toate cancerele.”
Cine este dr. Cătălin Iacob
Dr. Cătălin Iacob este medic primar radioterapie și medic specialist oncologie medicală. Cu o experiență de peste 20 de ani în oncologie, este un susținător activ al abordării multidisciplinare și al medicinei centrate pe pacient.
Face parte din echipa Spitalului de Oncologie MedLife Brașov, o instituție care promovează conceptul de medicină integrativă și care pune la dispoziția pacienților o platformă modernă de diagnostic și tratament.
Viziunea unității medicale în care activează este rezumată de dr. Szekely Zsolt, Director Medical: „Un spital de oncologie trebuie să fie un loc al speranței, al încrederii, al optimismului, al renașterii. Suntem dedicați vindecării pacienților noștri, pentru că ei sunt speciali. Trebuie zi de zi să învățăm, să ne informăm permanent, pentru că orice informație nouă înseamnă un nou mugure de speranță, poate însemna șansa vindecării. Oncologia medicală, Hematologia și Radioterapia sunt specialități medicale în continuă dezvoltare. În permanență apar medicamente, aparate și tehnici noi, mai eficiente, mai precise, cu mai puține efecte secundare. Considerăm că este de datoria noastră să le punem la dispoziția pacienților, să le demonstrăm că boala de care suferă poate fi vindecată.”
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Interviu Prof. dr. Ciprian Duță, MedLife: despre rolul chirurgiei minim invazive în tratamentul modern al cancerului
Tratamentul chirurgical al cancerului a intrat într-o eră a preciziei, unde obiectivul medicilor depășește simpla extirpare a unei tumori. Astăzi, succesul unei intervenții chirurgicale este măsurat nu doar prin supraviețuirea pacientului, ci și prin capacitatea acestuia de a-și relua viața de zi cu...
Interviu Dr. Maria Loredana Popescu, MedLife: despre riscurile sindromului metabolic și importanța stilului de viață
Sindromul metabolic reprezintă astăzi o problemă majoră de sănătate în România, afectând tot mai mulți pacienți, inclusiv tineri. În acest interviu, dr. Maria Loredana Popescu, medic specialist medicină internă la MedLife Craiova, explică care sunt riscurile sindromului metabolic, cum poate fi preve...
Interviu dr. Dafina Remizowschi, MedLife: despre afecțiunile endocrine și importanța diagnosticării precoce
Sistemul endocrin coordonează funcționarea întregului organism prin intermediul hormonilor. Când echilibrul hormonal este perturbat - fie din cauza unui stil de viață nesănătos, fie din cauza unor factori genetici sau autoimuni - consecințele pot fi severe. Dr. Remizowschi Dafina Lena Cristiana, med...