Liraglutidă: ce este, cum acționează şi în ce afecțiuni se utilizează

Ce este Liraglutida şi din ce clasă de medicamente face parte

Liraglutida este un medicament din clasa agonistă de receptor GLP-1 (glucagon-like peptide-1), utilizată atât în tratamentul diabetului zaharat de tip 2, cât şi în managementul greutății corporale la persoanele cu obezitate sau suprapondere. Este un analog al GLP-1 uman, cu o identitate de secvență de 97% față de GLP-1 nativ, modificat pentru a permite administrarea subcutanată o dată pe zi (semi viață de ~13 ore, față de câteva minute pentru GLP-1 endogen).

Este disponibilă sub două denumiri comerciale principale: Victoza (doză de până la 1,8 mg/zi, indicată în DZ tip 2) şi Saxenda (doză de până la 3,0 mg/zi, indicată în managementul greutății). Cele două produse nu sunt interschimbabile din cauza dozelor diferite.

Indicatiile terapeutice ale Liraglutidei

Diabetul zaharat de tip 2

Liraglutida (Victoza) este indicată în tratamentul diabetului zaharat de tip 2 la adulți, ca adjuvant la dietă şi exercițiu fizic, atunci când controlul glicemic este insuficient cu alte antidiabetice. Conform ghidurilor ADA/EASD 2023, liraglutida este recomandată ca terapie de prima linie (după sau în combinație cu metformin) la pacienții cu DZ tip 2 şi boală cardiovasculară aterosclerotică stabilită, insuficiență cardiacă sau boală renală cronică, datorită beneficiilor cardiovasculare şi renale demonstrate (studiul LEADER).

Managementul greutății corporale (obezitate)

La doza de 3,0 mg/zi (Saxenda), liraglutida este indicată ca adjuvant la o dietă hipocalorică şi activitate fizică crescută, la adulți cu:

• IMC ≥ 30 kg/m² (obezitate), sau
• IMC ≥ 27 kg/m² (suprapondere) în prezența cel puțin unei comorbidități legate de greutate (DZ tip 2, HTA, dislipidemie, apnee de somn).

Liraglutida 3,0 mg este de asemenea aprobată de EMA pentru adolescenții cu vârsta ≥ 12 ani cu obezitate, din 2021. La copii sub 12 ani nu este aprobată.

Beneficii cardiovasculare demonstrate

Studiul LEADER (2016) a demonstrat că liraglutida reduce semnificativ riscul de evenimente cardiovasculare majore (MACE: deces cardiovascular, infarct miocardic non-fatal, AVC non-fatal) cu 13% față de placebo, la pacienții cu DZ tip 2 şi risc cardiovascular crescut. Reduce şi mortalitatea de cauză cardiovasculară cu 22%. Aceasta este una dintre cele mai importante dovezi clinice care susțin utilizarea sa preferentială în grupurile cu risc cardiovascular.

Efectele adverse ale Liraglutidei

Cel mai frecvent profil de efecte adverse este gastrointestinal, mai ales la inițierea tratamentului:

• greață, vărsături, diaree, constipație, dureri abdominale – frecvente la începutul tratamentului, se ameliorează de obicei în primele săptămâni. Titrarea lentă a dozei este principala măsură de prevenire a acestor simptome;
• hipoglicemie – rară în monoterapie datorită efectului glucodependent; riscul creşte semnificativ când liraglutida este combinată cu insulina sau sulfonilureice;
• reacții la locul de injecție (rare);
• creşterea ritmului cardiac – liraglutida creşte frecvența cardiacă în medie cu 2-3 bătăi/minut; la pacienții cu tahiaritmii preexistente, monitorizarea este indicată;
• pancreatită acută (rară, dar importantă) – liraglutida trebuie întreruptă imediat la suspiciunea de pancreatită. Pacienții cu antecedente de pancreatită trebuie evaluați cu prudență înainte de inițierea tratamentului;
• carcinom tiroidian de celule C – s-a observat la şoareci şi şobolani (la doze supraterapeutice), relevanța la om rămâne neclară. Liraglutida este contraindicate la pacienții cu antecedente personale/familiale de carcinom tiroidian medular sau neoplazie endocrină multiplă tip 2 (MEN 2).

Liraglutida şi pierderea în greutate: ce rezultate sunt realiste

În studiile clinice (SCALE), liraglutida 3,0 mg a produs o scădere medie în greutate de 5-8% din greutatea corporală (aproximativ 5-7 kg în medie) după 56 de săptămâni, comparativ cu placebo. Aproximativ 63% dintre pacienți au atins o scădere de ≥ 5% din greutate, iar 33% o scădere de ≥ 10%. Rezultatele sunt mai modeste decât cele obținute cu semaglutidă 2,4 mg (Wegovy), care produce o scădere medie de ~15%. Efectul asupra greutății este parțial reversibil la întreruperea tratamentului.

Liraglutida vs. alte medicamente din clasa GLP-1

Liraglutida face parte dintr-o clasă în rapidă expansiune. Principalele comparații:

• Semaglutidă (Ozempic/Wegovy) – administrare săptămânală (avantaj major de complianță); la doza de 2,4 mg produce scădere ponderala medie ~15% vs. ~5-8% pentru liraglutidă 3,0 mg. Disponibilă şi în formă orală (Rybelsus, 14 mg);
• Dulaglutidă (Trulicity) – administrare săptămânală, profil similar liraglutidei pentru Diabet Zaharat tip 2;
• Tirzepatidă (Mounjaro) – agonist dual GIP/GLP-1; produce scădere ponderală de până la 20-22% şi control glicemic superior. Reprezintă următoarea generație terapeutică.

Liraglutida rămâne o opțiune validă, cu cel mai lung profil de siguranță documentat în clasă (aprobată din 2009), dar tendința în practică este spre agoniştii săptămânali cu eficacitate superioară.