Malformație cardiacă descoperită după un AVC la 35 de ani, tratată minim invaziv la AngioLife

Un diagnostic neașteptat după un AVC la fel de neașteptat

În februarie 2026, pacienta noastră a suferit un AVC ischemic deși nu prezenta niciunul dintre factorii declanșatori asociați de obicei cu astfel de evenimente cardiace. Investigațiile efectuate ulterior aveau să ducă la un diagnostic la care nu s-ar fi așteptat niciodată: foramen patent ovale, o malformație cardiacă prezentă de la naștere, dar de existența căreia nu știa nimic.

Foramenul ovale este o comunicare între cele două atrii ale inimii, prezentă în mod normal în viața intrauterină și care, la majoritatea copiilor, se închide spontan după naștere. În anumite cazuri însă, această deschidere persistă fără să provoace simptome evidente, până în momentul producerii unui AVC.

Dr. Florina Pinte explică mecanismul prin care această anomalie poate deveni periculoasă:

„Foramenul ovale patent este o malformație care afectează aproximativ 25% din pacienții cu boli congenitale. Deci, acest defect există încă de la naștere și constă în nelipirea celor două foițe ale septului interatrial cu menținerea orificiului de comunicare dintre atrii. Simptomele apar din când în când, când persoana face un efort fizic mai mare, când tușește, vomită, deci în momente în care există o presiune mai mare în cavitățile drepte ale inimii. Această comunicare, în momentul în care este deschisă și persoana respectivă are o tromboză la nivelul venelor, un cheag de sânge pleacă din venele de la membrele inferioare, ajungând la inimă și uneori, prin acest foramen ovale patent, trece cheagul de sânge din cavitățile drepte în cavitățile stângi și de acolo poate să ajungă oriunde în circulația arterială, unde există arteră la: cap, ochi, coronare, artere renale, membrele inferioare. În momentul acela, pacientul prezintă o simptomatologie de embolie a unui cheag de sânge, adică plecarea în circulația arterială și astuparea unui vas de sânge într-un teritoriu din organism. Când la persoanele tinere apare un accident vascular cerebral, de cele mai multe ori, suspectăm existența unui foramen ovale patent. Asta după ce facem mai multe investigații pentru a exclude alte cauze. Pacienta de care vorbim nu știa că are această malformație decât după ce a făcut AVC. La ecografiile cardiace, FOP poate trece neobservat, fiind vizibil prin manevra Valsava, când pacientul este încurajat să se încordeze sau să tușească, dar de obicei, mai ales în cazul unei persoane tinere care face o astfel de investigație de rutină, fără să aibă anumite probleme, medicii nu solicită acest lucru.”

Pentru pacientă, diagnosticul neașteptat a fost urmat de vestea că există riscul ca AVC-ul să se repete dacă defectul cardiac nu este corectat. Căutarea soluției potrivite a dus-o la dr. Pinte:

„Am 35 de ani și am făcut un AVC. Medicii m-au diagnosticat cu AVC ischemic cu cauză idiopatică foramen ovale patent și mi-au explicat că în lipsa operației de închidere a FOP există riscul repetării unui AVC, cu consecințele aferente. Doamna doctor Florina Pinte mi-a fost recomandată de o cunoștință și, în urma discuțiilor cu mai mulți medici, am ales-o pe dumneaei, întrucât mi-a prezentat mai multă încredere”, povestește pacienta.

Cum s-a desfășurat intervenția

Procedura efectuată la Spitalul AngioLife nu a necesitat deschiderea toracelui și nici anestezie generală.

„Manevra se face prin interiorul venei femurale, ajungându-se la nivelul inimii, unde se implantează un device-umbrelă, care închide acest defect prin prinderea septului interatrial între cele două discuri ale device-ului. Procedura se face cu anestezie locală, pacientul este treaz, el nu necesită o pregătire preoperatorie deosebită, decât că nu trebuie să aibă vreo infecție la nivelul dinților, infecție renală, să nu aibă febră și o stare deteriorată. Este riscant să implantezi un device metalic pe care se poate grefa o infecție. De aceea pacientul trebuie să fie perfect sănătos. Anestezia locală se face la nivelul venei femurale, în plica inghinală, pe unde se introduce un tub numit teacă, care ajunge din vena femurală prin vena cavă inferioară în atriul drept, unde deja avem comunicarea cu atriul stâng. Se trece cu un cateter mai subțire prin această comunicare până în atriul stâng și se introduce teaca mai groasă în atriul stâng. Pe această teacă practic vom introduce device-ul care este pliat până în atriul stâng. După aceea, teaca împreună cu discul sunt retrase spre atriul drept în așa fel încât discul pentru atriul stâng să se așeze pe septul interatrial. În acest moment, vom retrage teaca acum și rămâne în comunicare partea de device care face legătura între cele două discuri și apoi se deschide discul pentru atriul drept. După ce se constată că device-ul este stabil pe septul interatrial, se deșurubează device-ul și se retrag materialele, iar device-ul rămâne pe sept. Prin această prindere se realizează excluderea completă a comunicării dintre cele două cavități”, detaliază medicul cardiolog intervenționist.