Un control de rutină i-a salvat viața: povestea unei paciente tratate la AngioLife
Când Tina Radu, o pacientă de 72 de ani din București, a mers la un control cardiologic de rutină, nu își imagina că vizita se va încheia cu o procedură de implantare a unui stimulator cardiac. Venită pentru monitorizarea ritmului inimii, pacienta a început să acuze stare de slăbiciune și dificultăți de respirație, simptome care au determinat echipa medicală să evalueze rapid situația. Investigațiile realizate sub coordonarea dr. Alexandrina Tatu-Chițoiu au evidențiat prezența bolii de nod sinusal, iar în aceeași zi, la Spitalul AngioLife MedLife Medical Park, Tina Radu a beneficiat de implantarea unui stimulator cardiac bicameral, procedură efectuată de dr. Nic-Claudiu Dragotoiu.
Cum s-a transformat o programare de rutină într-o intervenție salvatoare
Tina Radu era deja obișnuită cu vizitele la medic, mai ales cu controalele cardiologice. Știa că, odată cu înaintarea în vârstă și cu istoricul său de hipertensiune arterială, valori crescute ale colesterolului și episoade de fibrilație atrială, monitorizarea constantă era importantă. „M-am tot verificat, pentru că am considerat că e mai bine să previn decât să se întâmple ceva“, spune ea.
În ziua respectivă, urma să i se monteze un dispozitiv Holter pentru monitorizarea ritmului cardiac pentru 24 de ore. În timp ce aștepta, a observat că nu se simțea bine și a informat imediat personalul medical. „Nu aveam putere și respiram greu“, își amintește pacienta. Asistenta i-a verificat tensiunea și pulsul. Rezultatul a ridicat imediat semne de întrebare: pulsul era de doar 36 de bătăi pe minut, o valoare mult prea scăzută. Investigațiile efectuate în orele următoare au confirmat existența unei probleme care necesita atenție imediată: boala de nod sinusal. În aceeași zi, Tina Radu avea să fie supusă unei intervenții de montare a unui stimulator cardiac bicameral, efectuată de către dr. Nic-Claudiu Dragotoiu, la Spitalul AngioLife MedLife Medical Park.
„Dacă îmi povestea cineva că se poate întâmpla așa, nu aș fi crezut. Toate s-au legat extraordinar de bine. Probabil că a fost ziua mea cu noroc”, povestește Tina Radu.
O afecțiune dificil de diagnosticat la timp
Boala de nod sinusal este o tulburare a sistemului electric al inimii, în care nodul sinusal, numit „stimulatorul natural” al inimii, nu mai reușește să controleze corect ritmul cardiac. Acest lucru poate duce la episoade de bradicardie (ritm cardiac prea lent), tahicardie (ritm cardiac prea rapid) sau alternanța între acestea. Netratată, boala poate duce la complicații grave, inclusiv insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral sau stop cardiac. Ceea ce face această boală și mai periculoasă este că poate fi dificil de depistat. „De multe ori, pacienții simt ritmurile rapide, dar nu le simt pe cele lente. Iar cele lente pot duce la leșin (sincopă), cu urmări nefericite: fracturi osoase, traumatisme craniene etc.”, explică dr. Alexandrina Tatu-Chițoiu, medic primar cardiolog la Spitalul AngioLife MedLife Medical Park.
Pentru multe persoane, un episod de leșin cauzat de o problemă cardiacă poate părea trecător. Totuși, poate avea consecințe grave: „Nu trebuie să ne gândim doar la inimă, deși acolo este problema principală. Un pacient poate leșina pe stradă, în fața unei mașini, poate cădea, se poate lovi sau poate provoca un accident dacă se află la volan”, atrage atenția dr. Tatu. În cazurile severe, există și riscul ca inima să se oprească.
Problema în cazul bolii de nod sinusal este aceea că, chiar dacă pacientul observă semne de alarmă și se prezintă la un control cardiologic, este posibil să nu fie depistată dacă ritmul cardiac este normal în momentul evaluării. Investigația de rutină pentru verificarea ritmului cardiac este electrocardiograma, dar aceasta oferă informații despre activitatea inimii în momentul în care este realizată. Dacă episodul de bradicardie nu apare exact atunci, problema poate trece neobservată. De aceea, atunci când apar simptome precum amețeli sau stări de slăbiciune, medicul poate recomanda monitorizarea ritmului cardiac pe termen mai lung, 24 de ore sau chiar o săptămână, în funcție de caz, cu un dispozitiv Holter EKG.
În cazul Tinei Radu, s-a întâmplat ca organismul să dea semnalul de alarmă în timp ce se afla în clinică. Astfel, medicii au putut observa imediat problema, au evaluat rapid situația și au luat decizia terapeutică potrivită. Dr. Alexandrina Tatu-Chițoiu rezumă experiența pacientei: „A venit la control la momentul potrivit și, după o monitorizare atentă, am constatat că sunt îndeplinite criteriile pentru montarea unui stimulator cardiac bicameral, iar intervenția a avut loc în aceeași zi.”
Cum ajută stimulatorul cardiac în astfel de cazuri
Stimulatorul cardiac (numit și pacemaker) este un dispozitiv medical de mici dimensiuni care ajută inima să mențină un ritm regulat atunci când aceasta bate prea lent sau există probleme în transmiterea impulsurilor electrice. „Stimulatorul reglează perioadele de puls lent. În momentul în care pulsul scade sub o anumită limită, aparatul intră în funcțiune și obligă inima să bată într-un ritm sigur. Stimulatorul nu se implantează decât atunci când există criterii foarte clare. În cazul doamnei, monitorizarea a arătat treceri de la ritmuri foarte rapide la ritmuri foarte lente, iar indicația de cardiostimulare a fost clară”, precizează dr. Tatu-Chițoiu.
În acest caz, intervenția a avut un rol important și pentru că a permis medicilor să gestioneze mai sigur celelalte probleme cardiace ale pacientei. „Ca să putem trata momentele de puls rapid, trebuie să avem protecția stimulatorului. Altfel, medicamentele care încetinesc bătăile inimii nu pot fi administrate în siguranță la un pacient care are deja perioade de ritm foarte lent”, explică medicul cardiolog.
Viața cu stimulator cardiac și importanța controalelor regulate
După procedura realizată de dr. Nic-Claudiu Dragotoiu, Tina Radu a revenit treptat la rutina de zi cu zi. Merge periodic la control, dar viața ei nu s-a schimbat radical. Este doar mai atentă la anumite situații medicale și anunță întotdeauna existența dispozitivului atunci când merge la alte consultații sau proceduri. Experiența prin care a trecut i-a confirmat încă o dată cât de importante sunt controalele medicale periodice, chiar și în absența unor simptome grave: „Eu mi-am învățat și fetele, și soțul să nu aștepte să se înrăutățească problemele, ci să se verifice. Mai bine previi decât să ajungi prea târziu”, spune ea.
Dr. Tatu confirmă cât de mult contează implicarea pacientului în procesul de monitorizare a sănătății: „Este foarte important ca pacientul să identifice simptomele și să le spună medicului. Dacă povestește că are amețeli, leșinuri sau episoade în care se simte foarte slăbit, medicul știe că trebuie să investigheze mai departe”, explică ea.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Doi pacienți, două exemple că ateroscleroza nu ține cont de vârstă
Ateroscleroza, adesea responsabilă de producerea atacurilor de cord și accidentelor vasculare cerebrale, este o boală „tăcută”, cu evoluție lentă, care nu ține cont de vârstă. Cazurile a doi pacienți, unul de 44 de ani, iar celălalt de 77 de ani, tratați în aceeași zi de dr. Florin Purcărea și dr. E...
Prima intervenție de stimulare medulară la Cluj i-a schimbat viața
Pentru Oana Anghel, fiecare zi începea și se termina cu durere. După un accident grav, numeroase intervenții chirurgicale și ani întregi de tratamente fără efect, ajunsese să creadă că va trebui să trăiască pentru totdeauna cu suferința. Astăzi, durerea care îi domina viața a devenit doar o amintire...
Malformație cardiacă descoperită după un AVC la 35 de ani, tratată minim invaziv la AngioLife
Un accident vascular cerebral (AVC) la o persoană tânără, fără factori de risc cunoscuți, ridică numeroase întrebări privind posibila cauză, iar uneori răspunsul te poate lua complet prin surprindere. Este și cazul unei paciente care, după ce a suferit un AVC ischemic la doar 35 de ani, a aflat că a...