Microplasticele în organism: cum ajung în corpul nostru și cât de mult ne afectează sănătatea

Cum ajung microplasticele în organism

Microplasticele ajung în corp, în principal, prin înghițire și inhalare sau prin contact cutanat (microgranule sau răni deschise). Au fost identificate în diferite alimente și băuturi, inclusiv în pește și fructe de mare, sare și apă potabilă. Pătrund în alimente prin contaminarea mediului în care acestea sunt produse, dar și prin procesul de ambalare și procesare a acestora.

O altă cale de expunere este inhalarea particulelor și fibrelor de plastic din aer. Acestea pot proveni, printre altele, din degradarea materialelor plastice și din fibrele eliberate de textilele sintetice. Microplastice au fost detectate atât în aerul exterior, cât și în praful și aerul din spațiile interioare.

Se cercetează încă și posibilitatea pătrunderii microplasticelor și prin piele, dar această posibilitate depinde, în principal, de starea pielii și de dimensiunea particulelor. Pielea sănătoasă constituie o barieră eficientă pentru majoritatea particulelor, însă produsele cosmetice și de îngrijire personală pot reprezenta o sursă de contact. În acest sens, cercetătorii studiază posibilitatea contaminării organismului cu nanoplastice, acele particule de plastic cu dimensiuni extrem de mici, de un micrometru.

Studiile realizate au arătat că, după ce sunt înghițite, majoritatea particulelor traversează tubul digestiv și sunt eliminate, însă o parte dintre aceste microfragmente poate traversa bariera intestinală și ajunge în circulația sangvină sau în diferite țesuturi. Microplastice și nanoplastice au fost detectate și în probe biologice și țesuturi umane, dar mecanismele prin care sunt absorbite, distribuite și eliminate nu au fost încă pe deplin descoperite.

În privința absorbției, cercetătorii vin cu concluzii prudente: particulele au fost detectate în probe și țesuturi umane, dar absorbția și distribuția acestora pare să depindă de dimensiunea și caracteristicile lor, iar efectele pe termen lung rămân insuficient clarificate.

Astfel, prezența microplasticelor în organism nu înseamnă automat că acestea produc o boală. Cercetările încearcă în prezent să stabilească nivelurile reale de expunere, cantitatea care poate fi absorbită și eventualele consecințe asupra sănătății pe termen lung.

Cercetările privind impactul microplasticelor asupra sănătății umane sunt încă la început, dar se intensifică în condițiile în care particulele au fost identificate în mai multe organe și țesuturi, inclusiv în creier, testicule, inimă, stomac, ganglioni limfatici și placentă. De asemenea, au fost detectate în urină, lapte matern, spermă și meconiu (primul scaun al unui nou-născut).

Cum putem reduce expunerea la microplastice

Microplasticele sunt foarte răspândite în mediu, astfel încât expunerea nu poate fi evitată complet. Se pot lua însă câteva măsuri simple pentru a limita unele dintre sursele potențiale.

În alimentație, poate fi redusă utilizarea recipientelor și ambalajelor din plastic, în favoarea recipientelor din sticlă sau a altor materiale adecvate pentru alimente. Este indicată și evitarea utilizării recipientelor din plastic, în special pentru încălzire.

În cazul produselor cosmetice și de îngrijire personală, este indicată verificarea atentă a listei de ingrediente și a informațiilor oferite de producător poate ajuta la identificarea produselor potrivite, care să nu conțină microplastice.

În cazul apei, în primul rând, ea trebuie să provină dintr-o sursă sigură pentru consum. Este necesară utilizarea unui sistem de filtrare adecvat care poate reduce anumite particule, dar alegerea filtrului trebuie făcută cu atenție pentru că nu orice filtru are  eficiență în îndepărtarea tuturor microplasticelor.

Locuințele trebuie aerisite adecvat, iar praful trebuie îndepărtat regulat pentru a reduce particulele și fibrele acumulate în mediul interior. Studiile au arătat că fibrele sintetice provenite din textile sunt principala sursă de microplastice din praful casnic.

Reducerea folosirii plasticului de unică folosință și evitarea consumului de produse din recipiente de plastic pot contribui, în același timp, și la diminuarea deșeurilor care, prin degradare, devin o sursă de microplastice în mediul înconjurător.