Când trebuie să porți mască în perioadele cu poluare ridicată
Ce reprezintă poluarea aerului
Aerul poluat este consecința acumulării în atmosferă a particulelor și gazelor care pot afecta sănătatea. Unele dintre acestea sunt eliberate direct în aer, iar altele se formează prin reacții chimice între diferiți poluanți. Expunerea la aer poluat afectează în special aparatul respirator și sistemul cardiovascular.
Printre cele mai importante surse de poluare se găsesc activitățile industriale, producerea și arderea combustibililor, tratarea sau arderea deșeurilor, dar și traficul și incendiile de vegetație.
Traficul urban produce poluare nu doar prin eliberarea în aer a gazelor de eșapament, ci și prin particulele rezultate din uzură frânelor, anvelopelor și carosabilului.
În evaluarea calității aerului sunt urmăriți anumiți poluanți, în principal particulele în suspensie PM2.5 și PM10, dioxidul de azot (NO₂), dioxidul de sulf (SO₂) și ozonul troposferic (poluant secundar format la nivelul solului prin reacția gazelor de eșapament cu razele solare) (O₃). PM2.5 reprezintă poluant cu particule fine, de aproximativ 2,5 micrometri sau mai mici, iar PM10 reprezintă particule inhalabile cu dimensiuni de aproximativ 10 micrometri sau mai mici. Dimensiunea foarte redusă a acestor particulelor le permite să pătrundă adânc în plămâni, iar unele pot ajunge în circulația sanguină.
Dioxidul de azot (NO₂) provine în principal din procesele de ardere, inclusiv din trafic și industrie, iar dioxidul de sulf (SO₂) este asociat în special cu arderea combustibililor care conțin sulf.
Ozonul înregistrat la nivelul solului, nu trebuie confundat cu ozonul din straturile superioare ale atmosferei, care are rolul de a proteja Pământul de o parte a radiațiilor ultraviolete. Acest ozon nu este emis direct, ci se formează în atmosferă prin reacții între alți poluanți, favorizate de lumina solară.
Efectele poluării asupra sănătății
Aerul poluat produce efecte asupra sănătății, în special la nivelul aparatului respirator. Efectele expunerii la aer poluat se văd atât pe termen scurt, dar și pe durată lungă.
Poluanții din aer irită căile respiratorii și pot provoca tuse, senzație de iritație în gât sau dificultăți de respirație. La persoanele diagnosticate cu astm sau alte boli pulmonare, poluarea poate intensifica simptomele și agravează afecțiunile de acest tip.
Consecințele poluării aerului nu se limitează doar la afectarea plămânilor. Inhalarea particulele fine PM2.5 este asociată cu posibile afectări ale sistemului cardiovascular, inclusiv agravarea bolilor de inimă și creșterea riscului de producere a infarctului miocardic sau a accidentului vascular cerebral.
Expunerea pe termen lung la poluarea atmosferică vine și cu un risc mai mare de dezvoltare a hipertensiunii arteriale și alte afecțiuni cardiovasculare.
Unul dintre mecanismele prin care poluarea poate afecta organismul este declanșarea stresului oxidativ și a inflamației. Expunerea repetată poate întreține procese inflamatorii care contribuie la apariția sau agravarea unor boli respiratorii și cardiovasculare.
Copiii, persoanele în vârstă, pacienții cu boli respiratorii sau cardiovasculare, precum și femeile însărcinate sunt mult mai vulnerabile la efectele poluării.
Tipuri de măști și eficiența lor
Există mai multe tipuri de măști, dar nu toate oferă același nivel de protecție împotriva poluării. Măștile chirurgicale au rolul de a limita răspândirea picăturilor și oferă o protecție redusă împotriva particulelor fine din aer, în special pentru că nu se fixează etanș pe față, astfel încât aerul poate pătrunde pe lângă margini.
Protecție pentru particulele din aer o asigură măștile de tip FFP1/FFP2 sau respiratoarele N95, care oferă un nivel mai ridicat de filtrare, dacă sunt purtate corect. Măștile de tip FFP2 sunt standardul european de protecție, iar N95 este un standard utilizat în SUA. Aceste măști reduc cantitatea de particule PM2.5 și PM10 inhalate, dar nu elimină complet expunerea la poluare.
Un alt tip de măști folosite pentru protecția împotriva poluării aerului sunt măștile reutilizabile, prevăzute cu filtre. Eficiența lor diferă în funcție de material, filtrul utilizat și modul în care produsul se fixează pe față. Pentru o protecție cât mai ridicată trebuie alese produse conforme cu standarde recunoscute și trebuie respectate instrucțiunile producătorului privind utilizarea și înlocuirea filtrelor.
Indiferent de model de mască ales, cel mai important criteriu este nivelul de etanșeitate. Masca trebuie să acopere complet nasul și gura și să se fixeze cât mai bine pe față, fără a lăsa spații importante pe margini.
Când este recomandat să porți mască
Se recomandă purtarea unei măști de protecție cu capacitate bună de filtrare atunci când sunt anunțate niveluri ridicate ale particulelor poluante din aer, în special în perioadele cu concentrații crescute de PM2.5 sau PM10.
Purtarea măștii de protecție este indicată și în zonele cu trafic intens, în apropierea unor surse de fum sau praf ori atunci când expunerea la aer poluat nu poate fi evitată. În apropierea zonelor industriale, tipul de mască utilizată trebuie adaptat la poluanții prezenți. De exemplu, măștile FFP2 și N95 filtrează particulele, dar nu oferă protecție împotriva tuturor gazelor poluante.
Măștile de tipul FFP2/N95 sunt recomandate în cazul expunerii inevitabile la fum, praf sau smog, cu condiția să fie bine fixate pe față pentru a reduce expunerea la particule. Cea mai sigură, în cazul unor poluări extreme ale aerului este, pe cât posibil, limitarea expunerii și îndepărtarea rapidă de sursa de poluare.
Persoanelelor care au astm, sunt diagnosticate cu boală pulmonară obstructivă cronică, boli cardiovasculare sau alte afecțiuni care pot fi agravate de poluare, li se recomandă asocierea purtării unei măști de protecție cu reducerea timpului petrecut în aer liber și evitarea efortului fizic intens atunci când calitatea aerului este nefavorabilă.
Sfaturi pentru protecția optimă
Primul pas este verificarea calității aerului înainte de a petrece mult timp în exterior. Există platforme oficiale și aplicații specializate unde pot fi urmărite niveluri ale calității aerului și chiar concentrațiile de PM2.5 și PM10. În special pentru persoanele diagnosticate cu boli respiratorii sau cardiovasculare, aceste informații sunt utile pentru planificarea activităților zilnice.
Dacă apar episoade cu emisii de fum sau poluare severă, este indicată închiderea ferestrelor, ușilor și, pe cât posibil, astuparea marginilor lor, pentru o cât mai bună sigilare. Și filtrarea aerului din interior poate fi utilă, în special pentru reducerea concentrației de particule. Aparatele și sistemele purificatoare, prevăzute cu filtre HEPA, sunt special concepute pentru captarea particulelor fine din aer.
În cazul în care este folosită o mască reutilizabilă, trebuie respectate indicațiile producătorului privind curățarea, întreținerea și înlocuirea filtrelor. Un filtru uzat sau o mască deteriorată nu mai oferă nivelul de protecție pentru care a fost concepută.
Întrebări frecvente despre purtarea măștii în perioadele cu poluare
Ce tip de mască oferă cea mai bună protecție împotriva poluării?
Măștile FFP2 și N95 oferă un nivel ridicat de protecție împotriva particulelor fine din aer. Pentru a fi cât mai eficiente, acestea trebuie să fie bine fixate pe față, fără spații pe margini, și să acopere complet nasul și gura.
Cum se folosește corect o mască pentru protecție maximă împotriva poluării?
Masca FFP2 sau N95 trebuie să acopere complet nasul și gura și să fie bine fixată pe față, fără spații pe margini. Clema nazală trebuie modelată corect, iar benzile ajustate astfel încât masca să rămână stabilă.
Cine trebuie să fie mai precaut în perioadele cu poluare?
Persoanele cu astm, BPOC sau boli cardiovasculare sunt mai vulnerabile la efectele poluării. Un risc crescut îl au și copiii, vârstnicii și femeile însărcinate.
Bibliografie
- CDC. “Community Respirators and Masks.” Personal Protective Equipment, 3 Mar. 2026, https://www.cdc.gov/niosh/ppe/php/community-respirators-masks/index.html.
- “Particle Pollution and Health.” Ny.Gov, 2024, https://www.health.ny.gov/environmental/indoors/air/pmq_a.htm.
- “When We Should Wear a Pollution Mask.” Cambridge Mask Co, 24 May 2016, https://cambridgemask.com/blogs/news/when-we-should-wear-pollution-mask?srsltid=AfmBOopOBRqGQkoa6szj3sXCEK9zlBzdJIYMGl-kaAFoQE2VYWMgpAMC.
- “When and Why to Wear a Mask.” California Department of Public Helath, 2026, https://www.cdph.ca.gov/Programs/CID/DCDC/Pages/Respiratory-Viruses/When-and-Why-to-Wear-a-Mask.aspx.
- “Particulate Matter (PM) Basics | US EPA.” US EPA, 19 Apr. 2016, https://www.epa.gov/pm-pollution/particulate-matter-pm-basics?utm_source=chatgpt.com.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Microplasticele în organism: cum ajung în corpul nostru și cât de mult ne afectează sănătatea
Microplasticele sunt particule foarte mici de material plastic, de dimensiuni mai mici de 5 milimetr, care sunt răspândite în mediul înconjurător, în apă, sol și aer, dar au fost descoperite și în alimente și chiar în organisme.Microplasticele provin din degradarea ambalajelor și a altor deșeuri din...
Vaccinul anti-HPV: de ce este important, când se face
De reținut:România înregistrează cea mai mare incidență a cancerului de col uterin din Uniunea Europeană, aproximativ 3.800 de cazuri noi și aproape 2.000 de decese anual, cu o rată de mortalitate de circa trei ori mai mare decât media europeană.Vaccinarea anti-HPV este gratuită în România pentru fe...
SPF: ce este și ce rol are protecția solară
SPF este abrevierea de la „Sun Protection Factor’’, adică „factor de protecție solară’’. Este indicatorul folosit la scală largă pentru evaluarea capacității de protecție a cremelor de fotoprotecție. SPF măsoară în principal protecția unei creme solare împotriva radiațiilor UVB, care sunt principala...