Vaccinul anti-HPV: de ce este important, când se face

Despre HPV

Virusul papiloma uman (HPV) este cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală la nivel mondial. În ultimii ani au existat milioane de infectări, atât la persoanele aflate în perioada adolescenței, cât și la cele cu vârsta de peste 20 de ani.

Tipurile de HPV sunt diferite, unele cauzând negi genitali (subtipuri neoncogene sau slab oncogene), iar altele conducând la apariția cancerului, de obicei a cancerului de col uterin în cazul femeilor (subtipuri oncogene).

Virusul HPV se transmite prin contact sexual, prin întreținerea de rapoarte vaginale, anale sau orale cu persoane infectate, sau prin contact direct piele pe piele. De foarte multe ori, persoanele infectate sunt asimptomatice, motiv pentru care este greu de identificat purtătorul bolii. Virusul papiloma uman este deosebit de transmisibil, îmbolnăvirea fiind posibilă chiar și în cazul celor care au un singur partener.

HPV poate să determine apariția cancerului de col uterin, a cancerului de vulvă sau de vagin, de penis, anus sau chiar a cancerului orofaringian.

Statisticile arată că 9 din 10 persoane elimină fără probleme virusul, fără complicații, în primii doi ani, în timp ce alți pacienți infectați pot să dezvolte veruci genitale sau cancer.

Diagnosticarea HPV se poate face prin analize, dar și suspecta în urma unui examen clinic atunci când există negi în zona genitală.

Simptomele infecției cu HPV

În majoritatea cazurilor, infecția cu HPV nu provoacă simptome vizibile. De aceea, o persoană poate fi infectată și poate transmite virusul fără să știe.

Pentru cei mai mulți, sistemul imunitar elimină virusul în mod natural în 1-2 ani, fără complicații. Totuși, în cazul infecțiilor persistente cu tulpini cu risc înalt, pot apărea probleme serioase de sănătate.

Când apar simptome, acestea pot include:

• veruci genitale: acestea sunt mici excrescențe moi care apar în zona genitală sau anală; pot fi singulare sau grupate și sunt cauzate, de regulă, de tulpinile cu risc scăzut (HPV 6 și 11);
• leziuni precanceroase la nivelul colului uterin: detectabile doar prin testul Babeș-Papanicolau și testul HPV, fără a produce simptome în stadii incipiente;
• leziuni ale mucoaselor în zona gurii, gâtului sau anusului, în cazul infecției cu tulpini oncogene.

Atunci când infecția HPV evoluează spre forme avansate de cancer (de col uterin, anal sau orofaringian), pot apărea simptome precum sângerări anormale, dureri, dificultăți la înghițire sau modificări persistente ale vocii. Acestea apar, de regulă, în stadii avansate, când boala este deja instalată.

Cum funcționează vaccinul anti-HPV?

La fel ca alte vaccinuri care întăresc și protejează sistemul imunitar, vaccinul anti-HPV stimulează organismul să producă anticorpi care, în viitoarele întâlniri cu virusul papiloma uman, îl vor împiedica să infecteze celulele.

Vaccinurile actuale împotriva HPV se bazează pe particule asemănătoare virusului (VLP), care sunt formate din componentele de suprafață ale HPV. VLP-urile nu sunt infecțioase, deoarece le lipsește ADN-ul viral dar, cu toate acestea, seamănă foarte mult cu virusul natural, iar anticorpii împotriva VLP-urilor au, de asemenea, activitate împotriva virusului natural. S-a descoperit că VLP-urile sunt puternic imunogene, ceea ce înseamnă că induc producţia unor niveluri ridicate de anticorpi de către organism, ceea ce face ca vaccinurile să fie extrem de eficiente.

Este de luat în seamă faptul că vaccinul anti-HPV nu previne alte boli cu transmitere sexuală și nu are rol în tratarea virusului HPV odată contactat.

Cui îi este recomandat vaccinarea împotriva HPV și când?

Vaccinarea anti HPV la băieți și fete este recomandată la vârsta de 11-12 ani, în două doze, cu mențiunea că vaccinurile HPV pot fi administrate începând cu vârsta de 9 ani. Vaccinarea anti-HPV gratuită poate fi o opțiune în statele care demarează campanii active, iar toți preadolescenții au nevoie de vaccinare împotriva virusului papiloma uman, pentru a fi protejați de infecțiile care pot provoca cancer mai târziu în viață. Adolescenții și adulții tineri până la vârsta de 26 de ani care nu au început sau nu au terminat seria de vaccinuri HPV, au nevoie și ei de o schemă de vaccinare, de data aceasta în trei doze, pentru eficiență maximă.

De asemenea, copiii cu vârsta cuprinsă între 9 și 14 ani care au primit două doze de vaccin HPV la mai puțin de 6 luni, vor avea nevoie de o a treia. Trei doze sunt recomandate şi persoanelor cu vârsta cuprinsă între 9 și 26 de ani care au un sistem imunitar slăbit.

Pe scurt, categoriile de vârstă și schemele de vaccinare recomandate sunt:

• 11-14 ani: schemă cu 2 doze (doza 2 la minimum 6 luni după doza 1);
• 15-26 ani: schemă cu 3 doze (doza 2 la minimum 1 lună după doza 1; doza 3 la minimum 3 luni după doza 2);
• 9-26 ani cu sistem imunitar slăbit: schemă obligatorie cu 3 doze.

Mituri vs. Realitate despre siguranța vaccinului anti-HPV

Vaccinul anti-HPV este unul dintre cele mai studiate vaccinuri disponibile în prezent. Cu toate acestea, în jurul său au apărut numeroase informații incorecte care pot genera ezitare. Mai jos clarificăm cele mai frecvente mituri, pe baza dovezilor științifice actuale.

Mitul 1: Vaccinul anti-HPV provoacă efecte secundare severe pe termen lung

Realitate: Profilul de siguranță al vaccinului anti-HPV este documentat extensiv prin studii clinice și monitorizare post-autorizare, la zeci de milioane de persoane vaccinate la nivel global. Cele mai frecvente reacții adverse sunt minore și de scurtă durată: durere sau roșeață la locul injecției, ușoară febră sau cefalee, similare celor ale oricărui alt vaccin de rutină. Reacțiile alergice severe sunt extrem de rare. Studiile pe termen lung nu au evidențiat nicio asociere între vaccinul anti-HPV și boli autoimune, afecțiuni neurologice sau afectarea fertilității.

Mitul 2: Vaccinul anti-HPV este recomandat doar fetelor

Realitate: HPV afectează deopotrivă femeile și bărbații. La bărbați, infecția persistentă cu tulpini oncogene poate duce la cancer anal, penian și orofaringian (gât, amigdale, baza limbii). În plus, bărbații pot fi purtători asimptomatici ai virusului și îl pot transmite partenerelor. Vaccinarea băieților reduce circulația virusului în populație, contribuind la protecția întregii comunități. Autoritățile medicale internaționale și nationale recomandă vaccinarea anti-HPV atât pentru fete, cât și pentru băieți.

Mitul 3: Vaccinul anti-HPV încurajează debutul sexual timpuriu

Realitate: Studiile nu au evidențiat nicio legătură între vaccinarea anti-HPV și comportamentul sexual al adolescenților. Vaccinarea nu influențează vârsta la care tinerii debutează în viața sexuală și nici nu generează comportamente sexuale mai riscante. Motivul pentru care vaccinarea este recomandată la 9-14 ani este strict imunologic: la această vârstă, răspunsul imunitar este mai puternic și durează mai mult, astfel că două doze sunt suficiente, față de trei la vârste mai mari.

Mitul 4: Dacă ai trecut de vârsta optimă, vaccinul nu mai are niciun beneficiu

Realitate: Deși eficiența maximă se obține înainte de debutul vieții sexuale, vaccinarea poate aduce beneficii și la vârste mai mari. Multe persoane active sexual nu au fost expuse la toate tulpinile incluse în vaccin, deci pot beneficia de protecție parțială sau completă. Autoritățile medicale din SUA (CDC, FDA) recomandă vaccinarea de rutină până la 26 de ani și, în anumite situații clinice, chiar până la 45 de ani, pe baza recomandării medicului.

Mitul 5: Infecția naturală cu HPV oferă o protecție suficientă împotriva reinfecției

Realitate: Spre deosebire de vaccinare, infecția naturală cu HPV nu produce, de regulă, un răspuns imunitar robust și de durată. Virusul infectează celulele bazale ale epiteliului fără să declanșeze o reacție inflamatorie semnificativă, ceea ce înseamnă că nivelul de anticorpi obținuți natural este scăzut sau variabil. Reinfecțiile cu același tip de HPV sunt posibile. Vaccinul anti-HPV, în schimb, induce un răspuns imunitar mult mai puternic și mai consistent, cu niveluri ridicate de anticorpi și protecție dovedită împotriva infecțiilor persistente.

Contraindicații

Persoanele care se află în una dintre situațiile de mai jos nu ar trebui să se vaccineze anti-HPV:

• au avut vreodată o reacție alergică care le-a pus viața în pericol la orice ingredient al unui vaccin HPV sau la o doză anterioară de vaccin HPV;
• au alergie la drojdie (pentru anumite vaccinuri anti HPV);
• femeile însărcinate;
• persoanele cu o boală moderată sau severă ar trebui să aștepte până când starea lor se sănătate se îmbunătățește.