Sângerarea nazală la copii: cauze, cum o oprim și când sunăm medicul?

Cauzele sângerării nazale la copii

Sângerarea nazală (epistaxisul) reprezintă un simptom frecvent întâlnit la copiii cu vârste cuprinse între 4 și 10 ani, dar care îi sperie foarte tare pe părinți. Epistaxisul reprezintă o pierdere de sânge de la nivelul foselor nazale, provocată de o leziune a peretelui unui vas de sânge sau a mucoasei nazale.

Cauzele epistaxisului sunt numeroase, unele dintre ele aparent banale, altele serioase, ce trebuie investigate cu atenție.

Cauze frecvente ale sângerării nazale la copii

Cele mai frecvente cauze de sângerări nazale la copii sunt:

• lezarea mucoasei nazale prin introducerea degetului în nas sau a unor corpi străini (fragmente de jucării, semințe, hârtie, biluțe etc.);
• traumatismele piramidei nazale prin lovire accidentală (cădere din pat, cădere de la același nivel, sporturi de contact);
• suflatul incorect și cu putere al nasului;
• tusea și strănutul;
• efortul fizic intens;
• oboseala;
• expunerea la soare;
• ingestia de alimente sau băuturi fierbinți;
• ingestia de băuturi carbogazoase cu conținut crescut de cofeină sau energizante;
• infecțiile acute ale căilor respiratorii superioare (frecvent virale, inclusiv Covid);
• perioada pubertară.

Epistaxisul este mai frecvent întâlnit în sezoanele reci, deoarece umiditatea scăzută este un factor favorizant.

Cauze mai puțin comune ale sângerării nazale la copii

Mai rar, sângerarea nazală la copii poate fi provocată de:

• cauze inflamatorii din sfera ORL (rinite acute sau cronice, sinuzite acute sau cronice, micoze nazale);
• tumori nazo-sinusale (polip sângerând de sept, fibrom nazofaringian, angiom nazal, papilom nazal);
• cauze alergice (rinita alergică);
• traumatisme operatorii (adenoidectomii, amigdalectomii);
• boli hematologice (trombofilie, anemie, trombocitopenie, coagulopatii, etc.);
• boli vasculare (șunturi arterio-venoase, purpura Henoch - Schönlein);
• administrarea de medicamente (spray-uri nazale, anticoagulante, fibrinolitice, antiinflamatoare, antiagregante plachetare);
• boli hepatice (ciroză hepatică, hepatită toxică, insuficiență hepatică);
• boli cardio-vasculare (hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă);
• boli endocrine (boala Basedow, boala Cushing, feocromocitom etc.);
• boli pulmonare (bronșite cronice);
• boli renale (pielonefrită, insuficiență renală decompensată);
• boli infecto-contagioase ale copilăriei (rujeolă, scarlatină, varicelă);
• boli cronice (diabet zaharat, tuberculoză, colagenozele);
• afecțiuni oncologice (limfom Hodgkin, limfosarcom);
• carențe de vitamine (vitaminele A, C, K) și inaniție;
• inhalarea de substanțe chimice iritante (acid clorhidric, acid sulfuric, acetonă);
• intoxicații generale acute sau cronice.

Sângerarea nazală la copii: când sunăm medicul?

Sângerările minore se opresc de obicei după 5 minute de compresie. Dacă sângerarea continuă, trebuie solicitat un consult medical de specialitate. În cazul epistaxisului abundent asociat traumatismelor severe sau altor boli, pacientul trebuie să ajungă cât mai repede în serviciul de urgență al unui spital, pentru a primi tratament de specialitate.

Medicul specialist ORL poate stabili, în urma examenului clinic, conduita terapeutică necesară pentru oprirea sângerării nazale, prin:

• administrarea de medicamente hemostatice și coagulante;
• cauterizarea petei vasculare cu nitrat de argint;
• tamponament nazal anterior sau posterior;
• tratament chirurgical prin ligaturi arterio-venoase.

Sângerarea poate să reapară în primele zile, mai ales în cazul suflării nasului cu putere sau a desprinderii crustelor nazale. Aceste manevre vor trebui evitate o perioadă, iar curățarea nazală să fie făcută doar cu ser fiziologic sau apă de mare. De asemenea, vor trebui evitate dușurile fierbinți, alimentele prea calde, efortul fizic intens și expunerea îndelungată la soare în următoarele zile.