Spirometrie: ce este, când se recomandă și cum te pregătești pentru acest test

Când este recomandată determinarea spirometriei?

Spirometria se folosește pentru a diagnostica astmul, BPOC (Boala pulmonară obstructivă cronică), dar și alte afecțiuni ale plămânilor, cum ar fi fibroza chistică. De asemenea, spirometria poate să fie folosită periodic pentru a verifica starea de sănătate a plămânilor sau dacă tratamentul urmat pentru o afecțiune pulmonară ajută în obținerea unei respirații mai bune.

Altfel spus, în cazul în care diagnosticul de astm, BPOC sau fibroză există deja, spirometria poate indica felul în care reacționează pacientul la tratament. Un test de spirometrie este recomandat în mai multe situații, însă cel mai frecvent este folosit în următoarele cazuri:

• Durere în piept;
• Dificultăți de respirație timp mai îndelungat;
• Tuse pe o perioadă prelungită;
• Frecvente boli inflamatorii ale bronhiilor;
• Viitoare intervenții chirurgicale în anumite cazuri;
• Modificări obstructive cronice ale plămânilor (pentru a determina stadiul bolii);
• Evaluarea eficacității tratamentului astmului bronșic;
• Boli ale altor organe asociate tulburărilor de respirație (diabet, boli de inimă, boli reumatismale);
• Sporturi intensive;
• Fumat prelungit;
• Muncă în condiții periculoase.

Interpretarea rezultatelor

Spirometria este un test simplu care durează aproximativ 15-30 de minute și ale cărui rezultate apar imediat după încheierea testului. Medicul interpretează datele și graficele obținute în urma spirometriei și vă poate oferi informații în context clinic.

Valorile normale ale spirometriei variază în funcție de vârstă, sex, înălțime, însă în medie, VEMS normal este considerat cel în jurul valorii de 80% din valoarea considerată ideală.

Un test de spirometrie presupune înregistrarea felului în care expirați și pe baza acestor înregistrări se obțin rezultate numerice și grafice. De aceea, mulți denumesc acest test și spirogramă.

Datele obținute din acest test îi permit medicului să facă o evaluare a capacității și volumelor respiratorii. Rezultatele pot indica existența sau absența unei obstrucții a căilor respiratorii, ce tip de problemă respiratorie există și cât este de gravă.

Interferențe și limite

În unele cazuri, testul se repetă de mai multe ori pentru a obține un rezultat cât mai corect. În alte situații, pe lângă o spirometrie standard, se poate face și un test de spirometrie cu bronhodilatator.

În acest caz, după testul standard se administrează o doză de medicament cu efect bronhodilatator prin nebulizator sau inhalator. La 20 de minute după administrare se repetă spirometria. O creștere de peste 200 ml FEV1 (volumul expirator maximum pe secundă) se consideră a fi un rezultat pozitiv.

Valorile de referință sunt date de aparatura, de metoda de lucru și de reactivii folosiți și pot diferi de la un laborator la altul.