Boala pulmonară obstructivă cronică

Cauze

Cauza principală de declanșare a bolii pulmonare obstructive cronice este fumatul. Totuşi, și persoanele care nu au fumat niciodată pot dezvolta afecţiunea. BPOC apare atunci când plămânii se inflamează, bronhiile se îngustează și se reduce capacitatea de respirație.

Probabilitatea de a dezvolta BPOC crește exponențial cu perioada în care plămânii au fost expuși factorilor dăunători, respectiv fumat, poluare atmosferică, poluarea aerului de interior (combustibil folosit pentru gătit sau încălzit, cum sunt cărbunii), fumatul pasiv, dar și infecțiile respiratorii recurente care se asociază cu reducerea funcției pulmonare.

Unele cazuri de BPOC sunt cauzate de expunerea pe termen lung la vapori sau praf nociv, dar boala poate fi cauzată și de existența unor factori genetici, care determină vulnerabilitatea plămânilor.

Cele mai frecvente cauze ce duc la declanșarea BPOC sunt:

• fumatul - determină până la 90% din cazuri, din cauza iritației căilor respiratorii provocate de fumul țigărilor;
• factorul genetic - deficitul de alfa-1 antitripsină, o enzimă care protejează plămânii de efectele inflamației, este o condiție genetică care duce la emfizem;
• fumatul pasiv (inhalarea fumului de la alți fumători);
• poluarea aerului;
• mediul nociv (praf și fum) la locul de muncă.

Simptome

Cele mai prezente semne și simptomele ale bolii pulmonare obstructive cronice sunt:

• expectoraţii mucopurulente abundente;
• dificultate în a respira adânc;
• dificultăți de respirație la efort ușor (cum ar fi mersul pe jos sau folosirea scărilor) ori la efectuarea activităților zilnice regulate;
• constricţie toracică;
• flapping tremor;
• respiraţie şuierătoare.

Persoanele care prezintă oricare dintre aceste simptome ar trebui să se prezinte la medicul specialist pneumolog, chiar dacă nu prezintă o stare de rău acută. Cu cât sunt identificate mai din timp, simptomele pot fi diagnosticate și tratate înainte ca boala să se agraveze.

Trebuie contactat medicul dacă apar următoarele modificări în starea de sănătate:

• dificultăți de respirație la efort normal, cum ar fi deplasarea pe distanțele obișnuite, respirație greoaie în poziție culcată, oboseală fizică în urma procesului de respirație, episoade dese de apnee și nevoia apelării frecvente la inhalatoare;
• modificări ale sputei (mucusului), schimbarea culorii, prezența sângelui sau modificări ale cantității acestuia;
• tuse permanentă sau respirație șuierătoare;
• umflarea gleznelor, apariția edemelor pe picioare sau agravarea celor existente și care nu dispar după o noapte de somn cu picioarele ridicate;
• pierdere sau creștere inexplicabilă în greutate într-o perioadă scurtă de timp;
• amețeli sau dureri de cap frecvente dimineața;
• febră, în special cu simptome de răceală sau gripă;
• stare de confuzie, uitare sau tulburări de vorbire și iritabilitate;
• oboseală sau slăbiciune extremă inexplicabilă, care durează mai mult de o zi.

Tratament

Tratamentul BPOC determină încetinirea procesului de afectare a plămânilor, dar leziunile deja existente sunt permanente. Scopul tratamentului are scopul de a ameliora funcţia respiratorie și de a stopa declinul parametrilor spirometrici (viteza aerului expirat).

Prima măsură de tratament este oprirea factorului determinant al bolii, adică fumatul, dacă acesta există. Urmează tratamentul medicamentos cronic, cu bronhodilatatoare administrate cu regularitate.

Pentru stadiile moderate și severe, medicii recomandă asocierea unui spray cu cortizon, un medicament care ar putea ajuta pacienţii prin ameliorarea simptomelor, rărirea episoadelor acute și încetinirea declinului funcției ventilatorii.

În cazul creșterii accelerate a dificultăților de respirație, internarea la terapie intensivă este esenţială, unii pacienţi având nevoie de ventilație mecanică. Atunci când simptomele severe exacerbează, tratamentul presupune atât creşterea dozei de bronhodilatatoare, dar și administrarea de antibiotice și/sau cortizon.

În cazurile severe, tratamentul BPOC poate implica o intervenție chirurgicală sau transplant pulmonar. Pentru BPOC în faza terminală, transplantul este singura variantă de tratament.

Dacă tratamentul perioadei acute a bolii îmbunătățește semnificativ starea pacientului, medicii recomandă și metode de reabilitare pulmonară, adică un program specializat de educare medicală și exerciții fizice, care ajută pacienții cu boli respiratorii să-și gestioneze problemele de respirație, să crească rezistența la efort și să amelioreze aportul de aer în plămâni.

Cercetările au dus la apariţia și a unor tratamente inovatoare care ar putea ameliora severitatea BPOC. Unul dintre acestea folosește microparticule de sare uscată care au rolul de a absorbi lichidul din mucoasa respiratorie inflamată. Astfel, inflamația scade și se mărește diametrul căilor aeriene.

În ultimul timp au fost testate şi tratamente care ar putea remedia BPOC. Terapia cu plasmă bogată în tromobocite (PRP), folosită deja cu success de medici în numeroase domenii medicale, este acum explorată și în tratamentul bolii pulmonare obstructive cronice.

La unii pacienți, BPOC poate continua să se agraveze în ciuda tratamentului, cu impact negativ sever asupra calității vieții și cu apariția unor complicații care pun viața în pericol.

Complicații

Complicațiile acestei boli sunt numeroase și includ:

• infecții respiratorii - persoanele cu BPOC au mai multe șanse de a contracta răceli frecvente, gripă și pneumonie. Orice infecție respiratorie poate îngreuna respirația și poate provoca leziuni suplimentare ale țesutului pulmonar;
• afectare cardiologică - BPOC poate crește riscul apariției bolilor de inimă, inclusiv atac de cord;
• cancer de plămâni - persoanele cu BPOC au un risc mai mare de a dezvolta cancer pulmonar;
• hipertensiune arterială în arterele pulmonare - BPOC poate provoca hipertensiune arterială în arterele care aduc sângele la plămâni (hipertensiune pulmonară);
• depresie - dificultatea de a respira împiedică pacienții să aibă activități normale în viața de zi cu zi, iar confruntarea cu o boală gravă poate contribui la apariția depresiei.