Tratamentul endoscopic al acalaziei

Informații generale despre tratamentul endoscopic al acalaziei
Tratamentul endoscopic al acalaziei (afecțiune rară care afectează esofagul și face dificilă trecerea alimentelor și a lichidelor prin sfincterul esofagian inferior și în stomac) este o procedură minim invazivă care se concentrează pe relaxarea sau întinderea sfincterului esofagian inferior, astfel încât alimentele și lichidele să se poată deplasa mai ușor prin tractul digestiv. Procedura endoscopică utilizată pentru identificarea problemelor de mişcare ori funcţie a esofagului, printre care şi acalazia, poartă denumirea de manometrie esofagiană, sau motilitate esofagiană.
Tratamentul specific depinde de vârsta pacientului, de starea de sănătate și de gravitatea acalaziei.
Ce este acalazia
Acalazia este o afecțiune a esofagului care determină pierderea funcției celulelor și a mușchilor. Acest lucru poate duce la dificultăți de înghițire, dureri în piept și regurgitare. De asemenea, alimentele pot intra în plămâni, provocând tuse și probleme de respirație.
Acalazia poate afecta orice parte a tractului digestiv, inclusiv intestinele. Boala Hirschsprung este un tip de acalazie.
De obicei, oamenii primesc un diagnostic de acalazie esofagiană între 25-60 de ani. Potrivit American Journal of Gastroenterology, boala afectează aproximativ 1 din 100.000 de persoane și apare, în mod egal, la bărbați și femei.
Cauzele acalaziei nu sunt pe deplin cunoscute şi, în prezent, nu există niciun remediu. Cu toate acestea, tratamentul poate ameliora simptomele.
În ce constă această procedură
Tratamentul endoscopic pentru acalazia esofagiană poate include:
- Dilatarea pneumatică
Constă în introducerea, prin endoscopie, a unui balon în centrul sfincterului esofagian, care este ulterior umflat pentru a mări deschiderea.
Este posibil ca această procedură ambulatorie, care necesită sedare, să trebuiască să fie repetată dacă sfincterul esofagian nu rămâne deschis. Aproape o treime dintre persoanele tratate cu dilatare pneumatică au nevoie de repetarea tratamentului în decurs de cinci ani.
- Injectarea de toxină botulinică
Acest relaxant muscular poate fi injectat direct în sfincterul esofagian cu un ac endoscopic. Este posibil ca injecțiile să trebuiască să fie repetate, iar acest lucru poate face mai dificilă efectuarea ulterioară a unei intervenții chirurgicale, dacă aceasta va fi necesară.
Botoxul este recomandat, în general, doar pacienţilor care nu sunt candidați buni pentru dilatarea pneumatică sau pentru intervenția chirurgicală, din cauza vârstei sau a stării generale de sănătate. De obicei, efectele injecțiilor cu Botox nu durează mai mult de șase luni dar rezultatele semnificative pot ajuta la confirmarea diagnosticului de acalazie.
- Miotomie Heller
Este o intervenţie prin care chirurgul taie mușchiul de la capătul inferior al sfincterului esofagian pentru a permite alimentelor să treacă mai ușor în stomac. Procedura poate fi efectuată în mod neinvaziv (miotomie Heller laparoscopică). Unele persoane care au suferit o miotomie Heller pot dezvolta ulterior boala de reflux gastroesofagian.
Pentru a evita problemele viitoare de reflux, o procedură cunoscută sub numele de fundoplicatură ar putea fi efectuată în același timp cu miotomia Heller. În fundoplicatură, chirurgul înfășoară partea superioară a stomacului în jurul esofagului inferior pentru a crea o supapă antireflux, împiedicând acidul să revină în esofag. Fundoplicarea este o procedură minim invazivă (laparoscopică).
- Miotomie endoscopică perorală (POEM)
În această procedură, chirurgul folosește un endoscop introdus prin gură și pe gât pentru a crea o incizie în mucoasa interioară a esofagului. Apoi, la fel ca în cazul miotomiei Heller, chirurgul secţionează mușchiul de la capătul inferior al sfincterului esofagian.
POEM poate fi, de asemenea, combinată sau urmată de o fundoplicatură, cu scopul de a ajuta la prevenirea refluxului gastroesofagian. Acalazia cardiei, tulburare motorie ce implică insuficienta relaxare sau absenţa sfincterului esofagian inferior (SEI) şi dispariţia progresivă a mişcării peristaltice esofagiene, poate fi uşor confundată cu boala de reflux gastroesofagian.
Unii pacienți care au o POEM și dezvoltă reflux gastroesofagian după procedură sunt tratați cu medicație orală zilnică.
Toate aceste tratamente endoscopice sunt, în general, sigure și eficiente și pot ajuta la ameliorarea simptomelor de acalazie. Alegerea tratamentului depinde, însă, de diverși factori, cum ar fi gravitatea afecțiunii, vârsta pacientului, starea generală de sănătate și preferințele personale. Un gastroenterolog sau un chirurg specializat în tulburări digestive poate ajuta la determinarea celei mai bune opțiuni de tratament pentru acalazia cardiei, fie el medicamentos, endoscopic ori chirurgical.
Când este recomandat tratamentul endoscopic al acalaziei
Tratamentul endoscopic al acalaziei este recomandat, de obicei, atunci când pacientul prezintă simptome precum dificultăți de înghițire, regurgitare, dureri în piept sau pierdere în greutate. Severitatea manifestărilor și gradul de dilatare (lărgire) a esofagului pot fi, de asemenea, luate în considerare atunci când se decide dacă se va efectua un tratament endoscopic.
Dilatarea pneumatică este, de obicei, recomandată ca tratament de primă linie pentru acalazie în majoritatea cazurilor, deoarece este o procedură sigură și eficientă care poate oferi o ameliorare de lungă durată a simptomelor.
Injectarea de toxină botulinică poate fi recomandată la pacienții care nu sunt candidați buni pentru dilatarea pneumatică sau POEM, ori la cei care preferă o opțiune de tratament mai puțin invazivă.
POEM este un tratament endoscopic mai nou pentru acalazie, care s-a dovedit a fi eficient în tratarea afecțiunii, în special la pacienții care nu au răspuns bine la alte tratamente. Este o procedură mai invazivă decât dilatarea pneumatică sau injectarea de toxină botulinică și este posibil să nu fie potrivită pentru toți pacienții.
În general, tratamentul endoscopic al acalaziei este considerat sigur și eficient și poate oferi o ameliorare semnificativă a simptomelor.
Recomandări înainte de procedură
Pregătirea pentru tratamentul endoscopic al acalaziei poate varia în funcție de procedura specifică și de circumstanțele individuale ale pacientului. Cu toate acestea, iată câteva orientări generale care pot fi urmate:
- Postul
Pacientul va fi rugat să nu mănânce sau să bea pentru o anumită perioadă de timp înainte de procedură. Aceasta este de obicei cu cel puțin 6-8 ore înainte de intervenţie pentru alimente solide și cu 2-3 ore înainte pentru lichidele clare.
- Medicamente
Pacientul trebuie să își informeze medicul cu privire la toate medicamentele pe care le ia, inclusiv cele eliberate pe bază de rețetă, medicamentele eliberate fără prescripție medicală și suplimentele. Este posibil ca unele doze să fie oprite sau ajustate înainte de procedură.
- Anestezie
Unele tratamente endoscopice pentru acalazie necesită anestezie generală sau sedare conștientă. În aceste cazuri, pacientul va fi instruit să nu mănânce şi să nu să bea nimic după miezul nopții, în noaptea dinaintea procedurii.
Recomandări după procedură
După tratamentul endoscopic al acalaziei, pacientul va trebui să urmeze anumite linii directoare pentru a asigura o recuperare de succes:
- Postul
Pacientul poate fi instruit să nu mănânce sau să bea pentru o anumită perioadă de timp după procedură, de obicei câteva ore.
- Ameliorarea durerii
Este posibil să existe un anumit disconfort după procedură, care poate fi gestionat cu analgezice.
- Modificări ale dietei
Pacientul poate fi sfătuit să urmeze o dietă moale sau lichidă pentru o anumită perioadă de timp după procedură, pentru a permite esofagului să se vindece. De asemenea, va trebui să evite alimentele și băuturile fierbinți sau reci, precum și alimentele picante sau acide.
- Odihnă
Pacientul trebuie să se odihnească câteva ore după procedură și să evite activitatea fizică intensă timp de câteva zile.
- Medicamente
Este posibil ca pacientul să trebuiască să ia anumite medicamente pentru a gestiona simptomele sau pentru a preveni apariţia unor complicații.
Riscuri asociate cu tratamentul endoscopic al acalaziei
Deși tratamentul endoscopic al acalaziei este, în general, considerat sigur și eficient, există unele riscuri și complicații potențiale de care pacienții trebuie să fie conștienți:
- Sângerări
Tratamentul endoscopic al acalaziei poate provoca sângerări, deși acest lucru este rar. Riscul este mai mare la pacienții care urmează un tratament anticoagulant ori la cei care au o tulburare de sângerare.
- Perforație
Există un risc mic de perforație sau ruptură în mucoasa esofagului sau a stomacului, în timpul tratamentului endoscopic. Aceasta este o complicație gravă care poate necesita intervenție chirurgicală.
- Infecție
Orice procedură endoscopică implică un risc de infecție, deși acest lucru este rar. Pacienților li se pot administra antibiotice pentru a reduce acest risc.
Pacienții pot avea unele dureri sau disconfort toracic după procedură. Aceste simptome sunt, de obicei, ușoare, și dispar de la sine.
- Boala de reflux gastroesofagian
În unele cazuri, tratamentul endoscopic al acalaziei poate provoca sau agrava refluxul gastroesofagian, o afecțiune în care acidul gastric se întoarce în esofag. Acest lucru poate provoca simptome precum arsuri la stomac și regurgitare.
- Eșecul tratamentului
În unele cazuri, este posibil ca tratamentul endoscopic al acalaziei să nu ofere o ameliorare pe termen lung a simptomelor și să fie necesare tratamente suplimentare.
Bibliografie
- “Achalasia - Diagnosis and Treatment - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2022, www.mayoclinic.org
- “POEM: Treatment Procedure for Achalasia | Cleveland Clinic.” Cleveland Clinic, 2023, https://my.clevelandclinic.org
- “Laparoscopic Heller Myotomy”. NHS (UK). Publicat: aprilie 2018. Heller, Laparoscopic, et al. Patient Information General Surgery. https://www.uhcw.nhs.uk
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie

Alimente fără gluten - lista, recomandări, dieta fără gluten
Dieta fără gluten este extrem de importantă pentru persoanele diagnosticate cu boala celiacă, însă a devenit în timp populară și în rândul persoanelor care nu au această boală și nici nu suferă de intoleranță la gluten. Totuși, nicio dietă restrictivă nu ar trebui ținută fără...

Encefalograma (EEG): Ce trebuie să știi
Encefalograma (EEG) este procedura prin care se detectează modificări ale activității cerebrale, nedureroasă și non-invazivă și reprezintă unul dintre principalele teste de diagnosticare ale epilepsiei, precum și în diagnosticarea altor tulburări cerebrale. Acest test detectea...

Ozonoterapie (terapie cu ozon): indicații și contraindicații
Ozonul (O3) este o moleculă formată din trei atomi de oxigen. Este foarte instabil și exploziv sub formă lichidă sau solidă. Sub formă de gaz, însă, s-a descoperit că acest oxigen supraalimentat poate avea calități terapeutice.Deși există controverse încă pe această temă, cercetăr...