Interviu Dr. Adela Ferician, MedLife: despre semne de alarmă, screening și tratamente moderne în cancerele urologice

Ce semnale de alarmă nu trebuie ignorate în cazul cancerelor urologice?

Multe afecțiuni oncologice se manifestă târziu, când tratamentul devine mai complicat. În cazul cancerului de prostată, de exemplu, simptomele apar adesea în stadii avansate, când boala s-a extins deja. Totuși, pentru alte tipuri de cancere urologice, corpul trimite semnale clare încă de la început.

Prezența sângelui în urină, cunoscută în termeni medicali ca hematurie, reprezintă un semnal de alarmă care nu trebuie niciodată ignorat. Chiar dacă episodul pare izolat și nu este însoțit de durere, evaluarea medicală urgentă este esențială. „Este simptomul cardinal. Din păcate, mulți pacienți îl ignoră, punându-l pe seama unei infecții urinare. Dar chiar și un singur episod de hematurie, nedureros, este motiv să ajungeți imediat la medic”, avertizează dr. Ferician.

Evoluția bolilor oncologice variază considerabil în funcție de tipul și agresivitatea tumorii. Unele cancere progresează rapid, în doar câteva luni, în timp ce altele evoluează lent, pe parcursul mai multor ani. Indiferent de ritmul de dezvoltare, amânarea consultului medical poate reduce semnificativ șansele de vindecare completă. „Dar niciodată nu e o idee bună să aștepți. Cu cât diagnosticul vine mai devreme, cu atât șansele de tratament curativ cresc”, precizează medicul.

Cum se stabilește calendarul de screening pentru cancerul de prostată?

Cancerul de prostată rămâne o provocare majoră din cauza caracterului său silențios. Deoarece nu produce disconfort în etapele timpurii, medicii subliniază importanța testării PSA (antigen specific prostatic) și a examenului urologic periodic. Totuși, nu toți bărbații ar trebui să urmeze același calendar, istoricul familial fiind cel care „dictează” momentul startului monitorizării.

„Screeningul este esențial pentru că boala nu dă simptome în stadiile incipiente. Pentru bărbații fără antecedente familiale, îl recomandăm după 50 de ani. Dacă există cazuri în familie – de cancer de prostată, sân, ovar sau pancreas – screeningul începe mai devreme, de la 40 de ani”, precizează dr. Ferician.

Când se recomandă testarea genetică?

Testarea genetică nu este efectuată de rutină, ci se adresează unor situații clinice specifice, bine definite. Există mai multe scenarii în care aceasta este justificată și poate aduce beneficii reale pacientului.

Vârsta la diagnostic sub 50 de ani pentru cancerul de prostată reprezintă un prim indicator pentru testare, fiind considerată atipică. Prezența mai multor cazuri de cancer în familie – prostată, sân, ovar sau pancreas – ridică suspiciunea unei predispoziții genetice transmisibile.

„Nu testăm genetic de rutină, ci doar atunci când există motive întemeiate. Important e ca pacientul să primească o explicație clară și să știe că, dacă testul iese pozitiv, nu înseamnă condamnare, ci o predispoziție ce necesită monitorizare mai atentă, precizează dr. Ferician.

Formele agresive de cancer diagnosticate la rude de gradul întâi, precum și suspiciunea de sindroame genetice rare precum sindromul von Hippel-Lindau – asociat cu tumori renale – completează lista indicațiilor pentru testare. Fiecare caz este evaluat individual, iar decizia se ia în funcție de istoricul familial și caracteristicile clinice.

Cum contribuie tehnologiile moderne la păstrarea calității vieții?

Progresele tehnologice din ultimii ani au transformat dramatic managementul cancerelor urologice. Chirurgia robotică reprezintă una dintre cele mai importante inovații, oferind precizie superioară și impact redus asupra funcțiilor vitale ale organismului.

Pentru pacienții cu cancer de prostată, de exemplu, o mare îngrijorare este legată de efectele secundare ale tratamentului – disfuncția erectilă și incontinența urinară. Prostatectomia clasică putea afecta semnificativ aceste funcții, cu impact major asupra calității vieții.

„Astăzi avem însă la dispoziție chirurgia robotică, care permite intervenții mult mai precise și minim invazive. În multe cazuri, aceasta face posibilă păstrarea structurilor anatomice responsabile de funcția erectilă. Cu cât cancerul este diagnosticat mai devreme, cu atât șansele de a păstra calitatea vieții sunt mai mari”, spune medicul.

Tehnicile minim invazive reduc semnificativ traumatismul chirurgical, durerile postoperatorii și timpul de recuperare. Precizia robotului permite medicului să navigheze în zone anatomice complexe, protejând nervii și vasele de sânge responsabile de funcția erectilă și continența urinară.

Beneficiile chirurgiei robotice se extind și la alte tipuri de cancere urologice.

Cine este dr. Adela Ferician

Dr. Adela Ferician este medic primar urolog, oferind consultații și tratamente de specialitate în cadrul rețelei MedLife, la Medici’s Academica și la Spitalul MedLife Medici’s din Timișoara. Cu o expertiză solidă în managementul afecțiunilor urologice oncologice, dr. Ferician promovează o abordare modernă a pacientului, bazată pe prevenție, testare genetică și tehnici chirurgicale minim invazive.

În activitatea sa, pune un accent deosebit pe personalizarea tratamentului și pe utilizarea tehnologiei de ultimă oră pentru a asigura nu doar vindecarea, ci și păstrarea calității vieții pacienților săi. Profesionalismul său este completat de o comunicare empatică și transparentă, dr. Ferician fiind convinsă că un pacient bine informat este cel mai important partener al medicului în lupta împotriva bolii.