PSA (antigenul specific prostatei) este un component al subgrupului kalikreinelor apartinand familiei serin-proteazelor; este sintetizat in celulele acinare si in epiteliul ductal al prostatei, dupa care este secretat in sistemul ductal unde atinge concentratii mari.
La barbatii sanatosi, PSA intervine in lichefierea lichidului seminal. Concentratia de PSA intraglandular este de aproximativ 1 milion de ori mai mare decat concentratia plasmatica; timpul de injumatatire este de 2,2 zile. Datorita specificitatii de tesut este markerul tumoral cu cea mai mare specificitate de organ; cu toate acestea, lipsa specificitatii in a distinge cancerul de prostata de afectiunile non-maligne este un element important ce duce la precautii majore in interpretarea valorilor concentratiilor plasmatice. (1)
80% dintre pacientii cu carcinom de prostata (De-Soto-La-Paix 2009 sustin 90%) prezinta valori ale PSA total > 4 ng/ml. Datorita faptului ca PSA poate avea concentratii plasmatice crescute si in cazul unor afectiuni benigne de prostata (hipertrofie benigna, prostatita), jumatate din pacientii cu valori ale PSA total > 4 ng/ml nu sunt diagnosticati cu cancer de prostata (1). Sunt studii care demonstreaza insa o prevalenta de 15.2% de biopsii de prostata pozitive pentru cancer la barbati care au avut valori ale PSA total < 4 ng/ml. Aceste studii favorizeaza posibilitatea scaderii pragului de la 4 ng/ml la 3 ng/ml (European Randomized Study of Screening for Prostate Cancer, ERSPC) si asocierea unei velocitati a PSA de 0.6 ng/ml pe an, ca fiind parametrii care sa indice necesitatea unei biopsii de prostata (1). Toate acestea duc la estimarea unei sensibilitati a PSA ca marker tumoral de minimum 80% si a unei specificitati de 50%.
Pentru imbunatatirea sensibilitatii si specificitatii se recomanda, pe langa dozarea PSA si alte determinari si investigatii: tuseul rectal, ecografia transrectala, dozarea fractiei libere si legate (complexate) ale PSA.
In ser PSA formeaza complexe stabile cu alfa1-antichimotripsina (ACT), alfa2-macroglobulina si alfa-proteaza inhibitor (API). Toate aceste forme stabile sunt cunoscute ca PSA-complexat (cPSA). Cca 90% din PSA circulant este reprezentat de complexul PSA-ACT; celelalte doua forme de PSA complexat nu sunt detectate de testele comerciale de dozare a PSA; restul constituie PSA nelegat (free-PSA). Valoarea PSA total se poate corela cu marimea masei tumorale (1)
Dozarea PSA total (si a fPSA) este recomandata pentru screeningul, diagnosticul, evaluarea prognosticului si urmarirea recurentelor in cancerul de prostata.
Screeningul barbatilor >50 de ani (recomandare American Urological Association, AUA) include testarea anuala a PSA total combinata cu examenul prostatei (tuseu rectal).
AUA recomanda screeningul barbatilor din grupa de varsta 40-50 de ani doar in acele cazuri cu antecedente familiale de cancer de prostata (rude de gradul I), in situatii bine documentate si informate de catre medicul urolog.
Dozarea PSA este recomandata in urmarirea succesului prostatectomiei.
Valori scazute ale PSA se intalnesc in:
- castrare,
- tratamentul cu medicamente antiandrogenice, radioterapie, dupa sedere prelungita la pat (mai mult de 3 zile).
Dupa prostatectomie se obtin concentratii nedetectabile (sub limita de detectie a metodei); obtinerea de concentratii masurabile sugereaza rezectie incompleta.
Cresterea progresiva a concentratiilor dupa prostatectomie sugereaza recurenta bolii sau prezenta metastazelor.
Valori crescute ale PSA se intalnesc in:
- afectiuni maligne: carcinomul de prostata, iradierea postprostatectomie, tratamentul hormonal in cancerul prostatic
- afectiuni benigne si manevre urologice: hiperplaziile benigne de prostata (BHP), prostatite, ischemia prostatica, uretrite, postcistoscopii, post tuseu rectal, dupa masajul prostatic, dupa biopsia cu ac, rezectia transuretrala, administrarea de medicamente- testosteron, insuficienta renala acuta.
Ejacularea poate determina cresteri tranzitorii ale PSA.
Valori usor crescute ale PSA se pot observa dupa radioterapie; nu se vor interpreta ca recidive sau progres al bolii.
Alte afectiuni benigne ale prostatei care pot fi insotite de cresteri ale PSA sunt: prostatita acuta sau cronica, infarctul prostatic, retentia de urina.
Efectul manevrelor urologice asupra nivelului de PSA: tuseul rectal, masajul prostatic, ecografia transrectala; pot determina cresteri minore, rareori clinic semnificative; se recomanda ca recoltarea de sange pentru determinarea PSA sa se faca dupa 12 ore de la aceste manevre. Rezectia transuretrala si biopsia prostatica determina cresteri semnificative (recoltarea se va face dupa cel putin 6 saptamani); Cistoscopie- aparent folosirea cistoscopului flexibil nu modifica nivelul PSA, pe cand folosirea cistoscopului rigid poate determina aparitia unor niveluri crescute.
Dupa tratamentul hormonal PSA nu reflecta intotdeauna comportamentul tumorii.
Medicatia anti-androgenica poate genera valori scazute de PSA, in prezenta bolii reziduale.
Se pot obtine valori usor crescute dupa mers pe bicicleta si exercitii de alergare pe covor rulant.
A jeun (pe nemancate).
