Banner PSA (Antigenul specific prostatic)

PSA (Antigenul specific prostatic)

Află informații utile despre această analiză:

  • Când este recomandată
  • Care este procedura de recoltare
  • Ce semnifică rezultatele obținute

Informații generale

PSA presupune determinarea antigenului specific prostatic care se găsește în plasma seminală, sinteza acestuia fiind influențată de concentrațiile de testosteron și de dihidrotestosteron. PSA este o proteină produsă de celulele prostatei, atât cele normale, cât și cele maligne.

Această analiză măsoară nivelul de PSA din sânge. În condiții normale, valorile antigenului specific prostatic sunt scăzute, însă în anumite boli, analiza indică PSA mărit. Patologiile caracterizate de valori PSA peste limitele specifice vârstei sunt determinate de funcționarea anormală a prostatei.

Free PSA (antigenul specific prostatic liber) este forma necomplexată a PSA. Pe măsură ce procentajul de free PSA scade, probabilitatea de cancer crește și, firește, un procentaj mai mare de free PSA indică o probabilitate mai mică de cancer.

Free PSA se exprimă procentual ca raportul dintre PSA liber, nelegat de alte molecule din organism, detectat de analizor, și PSA total. Obligatoriu, cele două teste se efectuează din același ser. Raportul dintre Free PSA și PSA total poate să ajute la diferențierea între cancerul de prostată și hipertrofia benignă, de aceea este la fel de relevant ca valoarea PSA total.

De la introducerea analizei PSA, sub 3% dintre bărbații diagnosticați cu cancer de prostată au avut metastaze, iar 75% au fost diagnosticați în faze incipiente ale bolii. Toate aceste cifre arată impactul testării PSA și importanța ei ca test de screening periodic.

Probă PSA (Antigenul specific prostatic) Medlife

Când este recomandată determinarea antigenul specific prostatic (PSA)

Determinarea antigenului specific prostatic este recomandată tuturor bărbaților de peste 50 de ani, ca analiză de rutină. În cazul în care în istoricul familial există cazuri de cancer de prostată, recomandarea este ca testarea să se realizeze periodic, începând cu vârsta de 40 de ani.

În cazul bărbaților care au primit în trecut diagnosticul de cancer, determinarea PSA are relevanță pentru identificarea riscului de recidivă.

Procedura recoltare

Analiza PSA nu presupune pregătiri speciale și se realizează dintr-o probă de sânge ce poate fi recoltată în orice moment al zilei.

Interpretare rezultate

Intervalul de referință* pentru PSA este 0-4 ng/mL.

Probabilitatea de a depista cancerul de prostată prin biopsie prostatică, în cazul persoanelor cu tușeu rectal negativ, crește odată cu creșterea valorilor PSA total:

  • PSA total < 4 ng/mL: probabilitate cancer de prostată - 17.1%;
  • PSA total 4-10 ng/mL: probabilitate cancer de prostată - 30.3%;
  • PSA total > 10 ng/mL: probabilitate cancer de prostată - 49.1%.

Interpretarea valorilor Free PSA în procente este relevantă numai dacă PSA total este între 4 și 10 ng/mL:

  • valorile free PSA < 10% indică o probabilitate de 49-65% (în funcție de vârstă) de a depista cancer de prostată la biopsia prostatică;
  • valorile free PSA > 25% indică o probabilitate de 9-16% (în funcție de vârstă) de a depista cancer de prostată la biopsia prostatică.

Probabilitatea de a depista cancer de prostată la biopsie crește odată cu vârsta și cu scăderea Free PSA %. Astfel, la bărbații între 50 și 59 de ani, spre exemplu, Free PSA% (raportat la PSA total) ≥ 10% este corelat cu un risc de a dezvolta cancer de prostată de 49%. La bărbații cu vârste între 60 și 69 de ani, o valoare a PSA ≤ 10% este corelată cu un risc de 57% de a dezvolta cancer de prostată. Toate aceste valori sunt interpretate de medic în context clinic.

* Valorile de referință sunt date de aparatură, de metoda de lucru și de reactivii folosiți, iar aceste valori pot să difere de la un laborator la altul.


Interferențe și limite

Ejacularea poate determina creșteri tranzitorii ale antigenului specific prostatic. Valori ușor crescute ale PSA se pot observa după radioterapie și nu se vor interpreta ca recidive sau ca un eventual progres al bolii.

Alte afecțiuni benigne ale prostatei care pot fi însoțite de creșteri ale PSA sunt:

  • prostatită acută sau cronică;
  • infarctul prostatic;
  • retenția de urină.

Efectul manevrelor urologice asupra nivelului de PSA (tușeul rectal, masajul prostatic, ecografia transrectală) pot determina creșteri minore, rareori clinic semnificative. Se recomandă ca recoltarea de sânge pentru determinarea PSA să se facă după 12 ore de la aceste manevre.

Rezecția transuretrală și biopsia prostatică determină creșteri semnificative ale nivelului PSA (recoltarea se va face după cel puțin șase săptămâni).

În cazul cistoscopiei, cistoscopul flexibil nu modifică nivelul PSA, pe când folosirea cistoscopului rigid poate determina apariția unor niveluri crescute.

După tratamentul hormonal, PSA nu reflectă întotdeauna comportamentul tumorii.

Medicația anti-androgenică poate genera valori scăzute de PSA în prezența bolii reziduale.

Se pot obține valori ușor crescute și după mersul pe bicicletă sau după exerciții de alergare pe bandă.


Valori scăzute

Valori scăzute ale PSA se întâlnesc în:

  • tratament cu medicamente antiandrogenice;
  • radioterapie;
  • după șederea prelungită la pat (mai mult de trei zile);
  • după prostatectomie se obțin concentrații nedetectabile (sub limita de detecție a metodei), iar concentrațiile măsurabile la acești pacienți sugerează rezecție incompletă. Creșterea progresivă a concentrațiilor după prostatectomie sugerează recurența bolii sau prezența metastazelor.

Valori crescute

Un nivel PSA ridicat poate fi atât în raport cu valorile de referință specifice vârstei, cât și cu determinările anterioare la același pacient. Acestea din urmă sunt, în multe cazuri, mult mai relevante pentru diagnosticare decât raportarea la valoarea de referință.

Valori crescute ale PSA (antigenului specific prostatic) se întâlnesc în:

  • afecțiuni maligne: carcinomul de prostată, iradierea postprostatectomie, tratamentul hormonal în cancerul prostatic;
  • afecțiuni benigne și manevre urologice: hiperplaziile benigne de prostată (BHP), prostatite, ischemia prostatică, uretrite, postcistoscopii, post tușeu rectal, după masajul prostatic, după biopsia cu ac, rezecția transuretrală, administrarea de medicamente, cum ar fi cele care conțin testosteron, insuficiența renală acută.

Întrebări frecvente despre analiza PSA

Ce înseamnă un PSA mărit și indică acesta întotdeauna cancer de prostată?

Deși un nivel de PSA mărit poate fi un semnal de alarmă pentru cancerul de prostată, acesta nu reprezintă un diagnostic cert. Valorile ridicate pot apărea și în cazul unor afecțiuni benigne, cum ar fi prostatita (inflamația prostatei), infecțiile urinare sau hipertrofia benignă de prostată (adenomul de prostată). Medicul urolog va interpreta rezultatul în contextul clinic al fiecărui pacient.

Care sunt valorile normale PSA în funcție de vârstă?

În general, pragul standard de referință pentru un nivel sănătos este sub 4 ng/mL. Totuși, „normalul” variază odată cu înaintarea în vârstă, deoarece prostata crește natural în volum pe măsură ce bărbații îmbătrânesc. Interpretarea corectă a analizei de sânge pentru prostată trebuie să țină cont de vârstă, antecedentele familiale și viteza de creștere a antigenului față de testările anterioare.

De ce este important raportul Free PSA?

Analiza de Free PSA (PSA liber) se efectuează de regulă atunci când valoarea PSA total se află în intervalul de incertitudine diagnostică (între 4 și 10 ng/mL). Raportul dintre cele două ajută la diferențierea între o afecțiune non-canceroasă și una malignă: un procentaj de Free PSA scăzut este asociat cu un risc mai mare de cancer, în timp ce un procentaj ridicat (peste 25%) sugerează, de obicei, o cauză benignă.

Ce activități pot influența rezultatul analizelor de prostată?

Anumite activități fizice sau proceduri medicale pot cauza o creștere falsă a PSA. Pentru a obține un rezultat precis, se recomandă evitarea ejaculării, a mersului pe bicicletă și a exercițiilor fizice intense cu cel puțin 48 de ore înainte de recoltare. De asemenea, dacă s-au efectuat recent un tușeu rectal, o ecografie transrectală sau o biopsie, este indicat ca testul PSA să fie efectuat după un anumit interval de timp.

Cine ar trebui să facă testul PSA și cât de des?

Bărbații peste 50 de ani ar trebui să efectueze testul PSA ca parte a controalelor de rutină. Dacă există cazuri de cancer de prostată în familie, testarea poate începe de la 40 de ani. Pacienții cu antecedente de cancer prostatic au nevoie de monitorizare periodică.

Bibliografie

  1. Gillatt, D., and J.M. Reynard. “What Is the “Normal Range” for Prostate-Specific Antigen? Use of a Receiver Operating Characteristic Curve to Evaluate a Serum Marker.” British Journal of Urology, vol. 75, no. 3, Mar. 1995, pp. 341–346, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1111/j.1464-410x.1995.tb07346.x
  2. Catalona, William J., et al. “Use of the Percentage of Free Prostate-Specific Antigen to Enhance Differentiation of Prostate Cancer from Benign Prostatic Disease.” JAMA, vol. 279, no. 19, 20 May 1998, p. 1542, https://jamanetwork.com, 10.1001/jama.279.19.1542

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu