Interviu Prof. dr. Ciprian Duță, MedLife: despre rolul chirurgiei minim invazive în tratamentul modern al cancerului

Cum s-a schimbat filosofia tratamentului chirurgical în oncologie?

Medicina contemporană a trecut printr-o transformare profundă de paradigmă. Dacă în trecut accentul era pus aproape exclusiv pe radicalitatea intervenției, astăzi calitatea vieții post-operatorii a devenit un pilon central. Pacientul nu mai este privit doar prin prisma bolii sale, ci ca un individ care are nevoie să funcționeze normal în societate și în familie după încheierea tratamentului.

„Medicina modernă presupune nu doar să-i fie prelungită viața pacientului, dar să i se ofere și șansa la o viață normală, nu să i se prelungească viața ca să se chinuie“, spune prof. dr. Ciprian Duță. Această viziune este motorul care a împins tehnologia medicală spre dezvoltarea sistemelor robotice, care permit chirurgului să intervină cu o precizie milimetrică în zone extrem de sensibile ale corpului uman.

Ce afecțiuni pot fi tratate astăzi prin tehnici minim invazive?

Evoluția tehnică a făcut ca abordul minim invaziv să nu mai fie o excepție, ci să devină „standardul de aur” pentru o gamă largă de patologii. De la intervenții abdominale de rutină până la operații oncologice complexe, tehnologia oferă soluții sigure și eficiente.

„Din punctul meu de vedere, chirurgia nici nu mai intră în discuție fără abord minim invaziv. Sunt o serie de afecțiuni – destul de multe la ora actuală, în cazul cărora abordul minim invaziv este considerat standardul de aur. Vorbim despre intevenția de îndepărtare a colecistului, apendicelui, operația de hernie hiatală, pentru boala de reflux gastro-esofagian. Pentru unele, chirurgia robotică este gold standard, cum este cazul cancerului de prostată. Suprarenalectomia – excizia glandelor suprarenale, de asemenea se efectuează minim invaziv“, precizează specialistul.

Cum va influența tehnologia viitorul actului chirurgical?

Viitorul chirurgiei este indisolubil legat de digitalizare și de utilizarea datelor la scară largă. Inteligența artificială (IA) nu va înlocui medicul, ci va deveni un partener de încredere, un sistem de asistență care va reduce la minimum eroarea umană prin analizarea în timp real a milioane de cazuri similare.

„Eu sunt convins că peste nu foarte mult timp, vor fi roboți miniaturizați extrem de mult. În plus, inteligența artificială își are răsunetul principal pentru chirurgie în cadrul chirurgiei robotice. La ora actuală suntem într-o etapă de stocare de date – machine learning – în care toate intervențiile robotice din lume sunt înregistrate. Vorbim de milioane și milioane de intervenții efectuate anual. Acestea constituie baza de lucru a inteligenței artificiale, deocamdată de prevedere. Adică eu încep să fac o operație și am structurile anatomice pe care le văd extraordinar de bine, tridimensional, nemaipomenit. Dar dacă vreau să fac o mișcare, inteligența artificială poate să îmi spună: atenție, aici poate să fie un vas, fă manevra la o anumită distanță. Gradul de precizie crește astfel și mai mult. Inteligența artificială este, deci, un ajutor pentru o mai bună efectuare a unei intervenții și, ca atare, cu complicații mai puține pentru pacient, de fapt”, subliniază medicul.

Cine este prof. dr. Ciprian Duță

Prof. dr. Ciprian Duță este medic primar chirurgie generală la Spitalul MedLife Medici’s din Timișoara, fiind unul dintre pionierii chirurgiei laparoscopice și robotice din România. Cu o experiență ce însumează mii de intervenții laparoscopice și peste 500 de operații robotice, parcursul său profesional este unul marcat de numeroase premiere medicale.

Născut în 1962, la Timișoara, drumul său către medicină nu a fost unul liniar. În liceu, marea sa pasiune a fost matematica, fiind olimpic la această disciplină. Schimbarea de direcție a avut loc în clasa a XI-a, sub influența subtilă a tatălui său, inginer de profesie, care i-a dăruit un compendiu de anatomie.

„A fost un mesaj subtil, eu am analizat posibilitatea și până la urmă, după ce am citit mai mult, mi-am dat seama că este o soluție de viitor pentru mine. Atunci am început să învăț pentru Medicină și am și dat la Medicină, în București. Nu a fost un mesaj venit din ideea că aș mai fi avut pe cineva în familie care a făcut medicină. Nu aveam pe nimeni“, spune medicul.

După absolvirea Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ din București în 1988, și-a descoperit vocația pentru chirurgie în timpul stagiilor de practică. „De chirurgie m-am îndrăgostit. Norocul a făcut să vină Revoluția, s-a ivit posibilitatea de a accede la actualul rezidențiat, atunci se numea secundariat, și așa am devenit medic specialist chirurg. Am terminat facultatea la București, iar la Timișoara am fost repartizat. Desfășurându-mi activitatea în clinica de chirurgie, acolo de asemenea m-am îndrăgostit, până la urmă și ei s-au îndrăgostit de mine și profesorul Caloghera, care era atunci șeful clinicii, m-a întrebat dacă nu vreau să rămân acolo. Am zis «bineînțeles» și așa am rămas în cadrul clinicii, trecând prin toate etapele de la preparator, asistent, șef de lucrări, conferențiar, până la profesor universitar“, își amintește prof. dr. Duță.

Cariera sa a coincis cu explozia tehnologică din anii '90. În 1993, a făcut parte din echipa care a adus unul dintre primele turnuri de laparoscopie în România. „Noi am avut turnul de laparoscopie destul de repede după introducerea mondială a acestor tehnici. Din 1993, am început cu colecistul, apendicele și am crescut în experiență cu fiecare an care a trecut“.

Printre realizările sale de excepție se numără prima apendicectomie transvaginală din România (2007), prima histerectomie radical robotică din regiune (2015) și prima esofagectomie exclusiv robotică, fără toracotomie (2017). Astăzi, prof. dr. Ciprian Duță continuă să fie un promotor al inovației, convins că viitorul medicinei aparține tehnologiei puse în slujba umanității.