Antazolina: indicații în tratamentul alergiilor

Cum acționează Antazolina

Pentru a întelege cum funcționează antazolina, este util să ştim ce se întâmplă în timpul unei reacții alergice. Atunci când organismul intră în contact cu un alergen (polen, praf, păr de animale), sistemul imunitar eliberează histamină; aceasta determină apariția simptomelor tipice de alergie:

• mâncărime;
• roşeață;
• inflamatie;
• lăcrimare;
• congestie.

Antazolina acționează prin blocarea receptorilor H1 pentru histamină, reducând efectele acesteia asupra țesuturilor. Reduce permeabilitatea capilară, limitând astfel extravazarea fluidelor şi formarea edemului local, inhibă senzația de mâncărime indusă de eliberarea histaminei la nivelul terminațiilor nervoase şi poate avea o uşoară activitate anticolinergică şi proprietăți anestezice locale, contribuind la confortul pacientului.

Concret:

• scade senzația de mâncărime (prurit);
• reduce inflamația locală;
• diminuează roșeața (mai ales în combinație cu vasoconstrictoare);
• calmează disconfortul ocular.

Fiind un antihistaminic de primă generație, antazolina poate avea şi efecte uşor sedative atunci când este absorbită sistemic, deşi acest lucru este mai puțin relevant în administrarea locală (oftalmică). Efectul sedativ se datorează traversarii barierei hematoencefalice, specific antihistaminicelor de generație I. Absorbția sistemică după picăturile oftalmice este minimă, dar nu nulă; ocluzia punctului lacrimal după aplicare reduce absorbția.

Mecanismul antiaritmic (distinct de cel antihistaminic): antazolina blochează canalele de sodiu dependente de voltaj din miocard (clasă IA, similar chinidina), prelungind perioada refractară efectivă şi reducând viteza de conducere în țesutul atrial.Aceasta este baza utilizării sale iv în FA paroxistică.

Ce beneficii are Antazolina

Utilizarea antazolinei poate aduce o serie de beneficii, în special în cazul simptomelor alergice uşoare până la moderate:

• ameliorare rapidă a mâncărimii: unul dintre cele mai deranjante simptome ale alergiilor oculare este mâncărimea, iar antazolina acționează eficient pentru a o reduce;
• reducerea roşeții: în combinație cu vasoconstrictoare, ajută la diminuarea aspectului de ochi roşii;
• calmarea disconfortului ocular: reduce senzația de arsură, usturime sau iritare;
• uşurință în utilizare: formele oftalmice sunt uşor de administrat şi acționează local, direct asupra simptomelor;
• accesibilitate: este o opțiune disponibilă şi relativ accesibilă, frecvent inclusă în produse fără prescripție medicală. Antazolina oftalmică este o opțiune de tratament simptomatic pe termen scurt. Pentru conjunctivita alergică persistentă sau recurentă, antihistaminicele oftalmice de generație nouă (olopatadină, ketotifen) sunt preferate datorită duratei mai lungi de acțiune şi efectului stabilizator al mastocitelor.

Când este contraindicată Antazolina

Deşi este utilă, antazolina nu este potrivită pentru toți pacienții. Există anumite situații în care utilizarea sa este contraindicată sau necesită prudență:

• alergie cunoscută la antazolină sau la alte componente ale produsului;
• infecții oculare netratate (bacteriene sau virale);
• glaucom (în special dacă produsul conține şi vasoconstrictoare). Antazolina singură nu este formal contraindicată în glaucom, dar asocierea cu xilometazolină (vasoconstrictor simpaticomimetic) poate creşte presiunea intraoculară şi precipita un atac acut în glaucomul cu unghi închis. Produsele combinate antazolină+xilometazolină sunt contraindicate în glaucom.
• concomitent sau la scurt timp după administrarea unor medicamente din clasa inhibitorilor de monoaminoxidază (IMAO). Interacțiunea IMAO este relevantă mai ales pentru componenta vasoconstrictoare (xilometazolină) din produsele combinate, nu pentru antazolină în sine. IMAO + simpaticomimetice = risc de criză hipertensivă.
• în cazul pacienților cu afecțiuni cardiovasculare severe, hipertensiune arterială sau hipertiroidie (cu prudență maximă şi doar la recomandarea medicală strictă);
• la copii mici fără recomandare medicală;
• afecțiuni oculare severe fără diagnostic clar. Antazolina oftalmică nu este aprobată la copii sub 12 ani (produsele combinate cu xilometazolină); la copii între 3-12 ani poate fi utilizată doar la recomandarea explicită a medicului.

De asemenea, utilizarea prelungită fără supraveghere medicală nu este recomandată.