medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Angină pectorală

Angină pectorală

Alte denumiri: Durere toracică/ Durere precordială

Descoperă informații utile despre angină pectorală: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre angina pectorală

Angina este un simptom al bolii coronariene. Afecțiunea se poate manifesta la femei și la bărbați, în egală măsură. Cel mai adesea, pacienții descriu simptomele sub forma unei gheare în piept. Trebuie spus însă că, deși în această boală inima nu primește suficient oxigen, angina pectorală nu se manifestă permanent. Simptomele apar atunci când pacientul depune efort de exemplu, pentru că inima are nevoie de un surplus de oxigen.


Tipuri de angină pectorală

Angina este de mai multe feluri:

  • angina stabilă: este angina cauzată de efortul fizic (urcatul scărilor, exerciții fizice, mers pe jos, alergat). În angina stabilă, episoadele dureroase nu durează mai mult de 5 minute, iar durerea se manifestă la fel. Disconfortul dispare în urma repausului și a tratamentului.
  • angina instabilă: poate fi semnul unei urgențe medicale. Este angina care nu cedează nici la repaus și nici la tratamentul obișnuit. Angina pectorală instabilă se instalează atunci când depozitele de grăsime de pe pereții arterelor se rup, formând cheaguri, astfel încât arterele se îngustează și fluxul de sânge este redus considerabil. Angina instabilă apare chiar și în stare de repaus. Durerile sunt mai puternice și durează mai mult decât în cazul anginei stabile, pot dura chiar și 30 de minute. Disconfortul nu dispare nici la repaus și nici după administrarea tratamentului adecvat. Este foarte important de știut că angina instabilă poate marca începutul unui infarct miocardic acut.
  • angina Prinzmetal (angina vasospastică): este angina produsă de un spasm al arterei coronare. Artera se îngustează temporar, iar această îngustare duce la limitarea fluxului sanguin. Pacientul resimte dureri la nivelul pieptului. La acest tip de angină, disconfortul poate apărea și în stare de repaus, nu numai la efort. Durerile sunt puternice, dar cedează în urma tratamentului.
Angină pectorală

Cauze

Cauza esențială a anginei pectorale este aceea că la inimă ajunge un flux redus de sânge. Acest sânge este foarte important pentru că el transportă oxigen, iar inima are nevoie de oxigen, altfel apare ischemia cardiacă (infarctul miocardic).

În general, la inimă poate ajunge o cantitate mai mică de sânge pentru că pe arterele care alimentează inima cu sânge se depune o placă de aterom (formată din calciu și colesterol în principal). În timp, aceste plăci cresc în dimensiuni și se ajunge la îngustări semnificative ale vaselor de sânge (așa numitele stenoze). Este ceea ce medical se numește ateroscleroză, iar procesul determină o reducere semnificativă a cantității de sânge care ajunge la inimă.

Factori de risc

Există factori de risc comuni pentru boala coronariană și angină pectorală:

  • fumatul (sau expunerea la fum): permite depunerea de colesterol și blochează fluxul de sânge;
  • vârsta: cel mai mare risc îl prezintă femeile de peste 55 de ani și bărbații de peste 45 de ani;
  • lipsa exercițiului fizic: determină creșterea colesterolului, creșterea tensiunii arteriale, instalarea diabetului de tip 2 și a obezității;
  • obezitatea: crește riscul de angină și de alte boli de inimă;
  • stresul: este un factor emoțional important;
  • diabetul: reprezintă incapacitatea organismului de a produce suficientă insulină, ceea ce crește riscul de boala coronariana, angina pectorală și infarct miocardic;
  • tensiunea arterială crescută;
  • nivelul mare al colesterolului;
  • nivelul mare al trigliceridelor (un tip de grăsimi din sânge);
  • antecedente în familie de boli de inimă.

Simptome

Cele mai uzuale simptome ale anginei pectorale sunt următoarele:

  • durere în piept;
  • durere de braț;
  • durere de gât;
  • durere de maxilar;
  • durere de spate;
  • amețeli;
  • oboseală puternică;
  • respirație dificilă;
  • transpirații;
  • greață.

Trebuie reținut că simptomul principal este o durere care apare ca o gheară sau sufocare, localizată în special în regiunea retrosternală mijlocie și inferioară. Durerea poate iradia în umăr și membrul superior stâng, uneori se duce spre mandibulă sau omoplat. Uneori poate dura 1-3 minute, alteori poate ajunge la 10-15 minute. Frecvența crizelor este variabilă.

Acest disconfort se instalează în anumite condiții: stres, efort fizic, după mese copioase, abuz de tutun, frig, sau în cazuri de tahicardie. O astfel de criză dureroasă este însoțită, în cele mai multe cazuri, de palpitații, transpirații, paloare, lipotimie, lipsă de aer.

Angină pectorală 1

Diagnosticare

Pentru a stabili diagnosticul de angină pectorală, cardiologul recomandă mai multe teste și investigații, cum ar fi:

  • analize de sânge: la analizele de laborator se pot identifica anumite enzime în sânge care sunt un semnal clar că un infarct miocardic a avut loc.
  • electrocardiograma: oferă informații importante despre ritmul electric al inimii. Dacă mușchiul cardiac nu beneficiază de suficient oxigen, pe electrocardiogramă vor apărea modificări.
  • Ecografie cardiacă
  • test de efort: angina pectorală este ușor de diagnosticat atunci când pacientul face efort.
  • coronarografie, angiografie coronariană: este o investigație cu raze X prin care se poate investiga interiorul arterelor coronare pentru a se vedea dacă acestea sunt îngustate.
  • examen CT cardiac: tomografia computerizată poate oferi medicului specialist informații despre nivelul de stanozare. De asemenea, poate spune și dacă mușchiul cardiac este mărit.
  • RMN cardiac: este o investigație imagistică ce oferă informații relevante despre structura inimii și a arterelor coronare.

Tratament

Tratamentul anginei pectorale are drept scop reducerea frecvenței simptomelor și prevenirea apariției infarctului miocardic acut. Tratamentul diferă în funcție de tipul de angină. El începe cu evitarea efortului sau a cauzei care a declanșat criza. Dacă totuși disconfortul nu cedează, se recomandă administrarea de nitroglicerină sublingual. În cazul în care durerea nu se ameliorează, se mai poate administra o tabletă de nitroglicerină după 5 minute. Dacă nici după a doua nitroglicerină durerea nu cedează, trebuie avut în vedere un sindrom coronarian acut (care reprezintă un risc de infarct miocardic) și trebuie anunțată salvarea.

Tratamentul anginei pectorale presupune tratarea bolii care o declanșează (ateroscleroza). Acest lucru presupune corectarea factorilor de risc (printr-un stil de viață sănătos) și tratamentul medicamentos prescris de medicul cardiolog. Așadar tratamentul cuprinde:

  • modificarea stilului de viață;
  • terapie medicamentoasă: principalele medicamente folosite pentru a preveni episoadele de angină pectorală sunt: betablocantele (pentru că acestea fac inima să bată mai încet și cu mai puțină forță), blocantele canalului de calciu (pentru a relaxa arterele, crescând alimentarea cu sânge către mușchiul inimii). Mai pot fi recomandate: antiagregante (în doză scăzută, cu scopul de a preveni cheagurile de sânge), statine (pentru a reduce nivelul colesterolului), medicamente pentru reducerea tensiunii arteriale.
  • proceduri minim invazive chirurgicale: în anumite cazuri, tratamentul medicamentos poate să nu fie suficient, ceea ce înseamnă că trebuie abordate metode mai invazive de tratament intervențional (cardiologie intervențională): angioplastie, cu montarea unui dispozitiv care menține deschis vasul (stent) sau intervenție chirurgicală (by-pass aortocoronarian).

Cea mai bună intervenție diferă de la caz la caz. Cel mai probabil, pacientul va trebui să continue tratamentul medicamentos și după intervenția chirurgicală.


Complicații

  • Cea mai ușoară complicație a anginei pectorale este aceea că durerea în piept pe care o semnalează pacienții poate să aibă consecințe asupra activităților uzuale cum ar fi mersul pe jos. Acesta devine inconfortabil.
  • Cea mai severă complicație a anginei pectorale este infarctul miocardic sau atacul de cord.
Icon Faq

Întrebări frecvente

Când trebuie apelat la medicul specialist?
Ce categorii prezintă factori de risc pentru angina pectorală?
De ce pacienții cu risc crescut trebuie evaluați cardiologic?
Când trebuie anunțat serviciul medical de urgență?
Ce fac dacă am simptome de angină pectorală și am fost deja diagnosticat cu această boală?
Ce mă poate întreba medicul?
Ce investigații poate recomanda medicul pentru a stabili dacă este vorba de o problemă cardiacă?
Ce se întâmplă dacă am angină pectorală?
Cum pot trăi cu angină pectorală?
Pot conduce mașina dacă am angină?
Cum se manifestă un infarct miocardic?

Bibliografie

  1. “Angina Pectoris | Cedars-Sinai.” Cedars-Sinai.org, 2022, www.cedars-sinai.org
  2. “Angina - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org
  3. “Angina Pectoris (Stable Angina).” Www.heart.org, 21 Aug. 2017, www.heart.org
  4. Watson, Stephanie. “Angina (Ischemic Chest Pain).” WebMD, WebMD, 2007, www.webmd.com
  5. “Angina Pectoris.” Hopkinsmedicine.org, 2 July 2020, www.hopkinsmedicine.org
  6. RSNA, America. “Angina Pectoris.” Radiologyinfo.org, 2021, www.radiologyinfo.org
  7. Crosta, Peter. “Everything You Need to Know about Angina.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 18 Nov. 2020, www.medicalnewstoday.com
  8. “Angina.” Medlineplus.gov, National Library of Medicine, 2017, https://medlineplus.gov

Echipa medicală - Cardiologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.