medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Anevrism de aortă toracică

Anevrism de aortă toracică

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre anevrismul de aortă toracică

Anevrismul de aortă toracică reprezintă dilatarea anormală a porțiunii aortei care trece prin torace. Aorta este cea mai mare arteră din corp, care transportă sângele oxigenat de la inimă către restul corpului. În mod normal, pereții aortei sunt elastici, permițându-i să se dilate și să se contracte sub presiunea sângelui pompat de inimă.

Când se formează un anevrism aortic, o porțiune a acestui vas de sânge se slăbește și se extinde sau „balonează” anormal. Această balonare poate crește în dimensiuni în timp, iar pe măsură ce peretele aortic devine mai subțire și mai întins, riscul de ruptură de aortă sau disecție (fisură în stratul interior al peretelui aortic) crește. Ruptura unui anevrism aortic toracic este o urgență medicală și poate fi fatală deoarece cauzează sângerare internă severă.

Anevrismele pot varia în mărime și viteză de creștere, unele rămânând mici și stabile pe parcursul multor ani, în timp ce altele cresc rapid și devin amenințătoare pentru viață. Monitorizarea regulată a unui anevrism de aortă toracică este importantă pentru gestionarea riscului de complicații.

În unele cazuri, aorta toracică este alungită sau curbată neobișnuit, ducând la o formă derulată sau „răsucită”. Acest lucru poate să apară din cauza vârstei, hipertensiunii arteriale sau poate reflecta o anumită patologie a țesutului conjunctiv. O aortă toracică „derulată" sau elongată poate crește riscul de complicații precum anevrismul sau disecția de aortă toracică.

La complicații similare poate să conducă şi anevrismul de aortă abdominală, dacă nu este monitorizat și gestionat corespunzător.

Durere cauzata de anevrism aortic toracic

Cauze

Cauzele anevrismului de aortă toracică pot varia dar unele dintre cele mai frecvente includ:

  • degradarea țesutului conjunctiv din peretele aortic - este cea mai comună cauză și poate duce la slăbirea și dilatarea vasului;
  • ateroscleroza - depunerile de plăci de colesterol pe pereții arterelor pot contribui la slăbirea acestora și pot duce la formarea anevrismelor;
  • hipertensiunea arterială - presiunea arterială crescută poate pune stres suplimentar pe peretele aortic, determinând extinderea lui;
  • condiții genetice - anumite condiții ereditare, cum ar fi sindromul Marfan sau sindromul Ehlers-Danlos, pot duce la formare de țesut conjunctiv anormal și la o predispoziție pentru anevrisme aortice;
  • trauma - un impact puternic în piept, cum ar fi cel dintr-un accident de mașină, poate cauza un anevrism imediat sau poate contribui la dezvoltarea unuia pe termen lung;
  • infecții - infecțiile precum sifilisul sau endocardita bacteriană pot deteriora aorta și pot conduce la formarea anevrismelor;
  • inflamații - condiții inflamatorii cum ar fi arterita Takayasu sau arterita cu celule gigant pot cauza inflamație cronică a aortei, care slăbește peretele arterial;
  • boli de țesut conjunctiv - bolile autoimune care afectează țesutul conjunctiv pot, de asemenea, să ducă la formarea anevrismelor.

Multe anevrisme se dezvoltă fără o cauză evidentă și pot fi descoperite în timpul investigațiilor pentru alte probleme de sănătate.

Factori de risc

Factorii de risc pentru dezvoltarea anevrismului de aortă toracică includ o combinație de stil de viață, condiții medicale și factori genetici:

  • vârsta - riscul de anevrisme aortice crește odată cu înaintarea în vârstă, în special după vârsta de 65 de ani;
  • sexul - bărbații sunt, în general, mai susceptibili decât femeile la dezvoltarea anevrismelor aortice toracice;
  • fumatul - este unul dintre cei mai importanți factori de risc modificabili pentru anevrisme deoarece afectează direct pereții arterelor și accelerează procesul de degenerare;
  • hipertensiunea arterială - tensiunea arterială crescută poate slăbi peretele aortei și poate contribui la formarea anevrismelor;
  • istoricul familial - există o componentă genetică puternică; persoanele cu istoric familial de anevrisme aortice au un risc mai mare de a dezvolta și ele această afecțiune;
  • boli genetice - sindromul Marfan, sindromul Ehlers-Danlos, sindromul Loeys-Dietz și alte tulburări ale țesutului conjunctiv pot crește riscul de anevrism aortic;
  • ateroscleroza - acumularea de plăci de colesterol în artere poate slăbi pereții aortei și poate contribui la dezvoltarea anevrismelor;
  • boli inflamatorii - condiții inflamatorii, cum ar fi arterita, pot duce la slăbirea pereților aortici;
  • infecții anterioare - infecțiile care afectează arterele, cum ar fi sifilisul sau infecții care se răspândesc din alte părți ale corpului, pot cauza anevrisme;
  • traumatisme - traumele la nivelul pieptului, cum ar fi cele din accidentele de vehicul, pot duce la anevrisme;
  • stilul de viaţă - obezitatea și un stil de viață sedentar pot, de asemenea, să crească riscul de a dezvolta un anevrism de aortă toracică.

Simptome

Anevrismul de aortă toracică poate fi periculos şi, uneori, poate să nu provoace simptome până când nu devine foarte mare sau se rupe. Atunci când apar simptome, acestea pot include:

  • durere în piept sau spate - senzația de durere poate varia de la o presiune constantă până la o durere ascuțită și poate iradia către spate sau abdomenul superior;
  • dificultăți de respirație sau wheezing - compresia structurilor adiacente aortei dilatate, cum ar fi traheea sau bronhiile, poate cauza probleme respiratorii;
  • tuse sau schimbări în voce - compresia nervului laringian recurent poate duce la răgușeală sau tuse cronică;
  • disfagie - dificultate la înghițire, cauzată de presiunea asupra esofagului;
  • umflarea feței sau a brațelor - dacă anevrismul comprimă venele care se întorc de la cap și brațe la inimă (precum vena cava superioară), poate apărea edem la nivelul feței sau brațelor;
  • pulsații simțite în piept - rareori, persoanele pot simți bătăile inimii sau un puls în zona anevrismului de aortă toracică;
  • schimbări ale pulsului sau presiunii sângelui - cauzate de modificările fluxului sanguin în zona afectată;
  • durere bruscă, intensă și persistentă - acesta poate fi un semn că anevrismul este pe punctul de a se rupe, ceea ce reprezintă o urgență medicală.
Sistem circulator afectat de anevrism de aorta toracica

Diagnosticare

Diagnosticarea anevrismului de aortă toracică este, în general, făcută de un medic, cum ar fi un cardiolog, un chirurg vascular sau un medic de medicină internă, bazându-se pe o combinație de istoric medical, examinare fizică și teste de diagnosticare imagistică. Următoarele investigații sunt adesea necesare pentru a confirma diagnosticul și pentru a stabili planul de tratament:

  • radiografia toracică - poate arăta o umbră anormală sau mărirea conturului mediastinal, sugerând prezența unui anevrism;
  • ecocardiografia transtoracică sau transesofagiană - aceasta utilizează ultrasunete pentru a vizualiza structura și funcția inimii și a aortei; ecocardiografia transtoracică poate oferi detalii mai clare despre aorta toracică dar necesită introducerea unei sonde în esofag;
  • tomografia computerizată - o scanare CT cu substanță de contrast (angio CT aortă toracică) poate oferi imagini detaliate ale aortei și poate măsura cu exactitate dimensiunea anevrismului;
  • imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) - anevrismul poate fi, de asemenea, evaluat prin RMN, care oferă o imagine foarte detaliată a aortei și a structurilor înconjurătoare, fără a utiliza radiații;
  • aortografia - aceasta implică injectarea unei substanțe de contrast în aortă și radiografierea acesteia; în prezent este mai puțin folosită, fiind în mare parte înlocuită de CT și RMN;
  • teste de sânge - deși nu pot diagnostica un anevrism, pot ajuta la excluderea altor cauze ale simptomelor și sunt utile în pregătirea pentru o posibilă intervenție chirurgicală.

Dacă este descoperit un anevrism, medicul va evalua riscul de rupere bazându-se pe mai mulți factori, inclusiv mărimea anevrismului, rata de creștere și localizarea acestuia, precum și pe istoricul medical și factorii de risc individuali ai pacientului. Pe baza acestei evaluări, poate fi recomandată fie monitorizarea atentă, fie intervenția chirurgicală.

Tratament

Tratamentul pentru anevrismul de aortă toracică depinde de mai mulți factori, inclusiv dimensiunea și rata de creștere a anevrismului, localizarea acestuia, precum și simptomele și starea generală de sănătate a pacientului:

Tratament conservator:

  • supravegherea atentă - anevrismele mici, care nu cresc rapid și nu cauzează simptome, sunt adesea monitorizate prin examinări periodice cu imagistică pentru a detecta orice schimbări în dimensiune;
  • controlul tensiunii arteriale - medicamentele antihipertensive pot fi prescrise pentru a reduce tensiunea arterială și pentru a încetini expansiunea anevrismului;
  • reducerea factorilor de risc - se recomandă renunțarea la fumat, menținerea unei greutăți sănătoase, controlul colesterolului și exercițiile fizice adaptate.

Tratament chirurgical:

  • repararea deschisă - aceasta implică îndepărtarea secțiunii dilatate a aortei și înlocuirea acesteia cu un grefon sintetic; este o procedură majoră și include o perioadă de recuperare semnificativă;
  • repararea endovasculară - este o metodă mai puțin invazivă, care implică plasarea unui stent-graft prin intermediul arterelor din picior până la locul anevrismului; stentul-graftul se expandează și se atașează de pereții aortei, oferind suport și redirecționând fluxul sanguin prin anevrism;
  • tehnici hibride - în unele cazuri, pot fi folosite combinații de intervenții chirurgicale deschise și endovasculare, mai ales atunci când anevrismul este situat într-o zonă complicată a aortei.

Gestionarea urgențelor:

În cazul unei rupturi sau a unei disecții iminente a anevrismului, este necesară o intervenție chirurgicală de urgență, pentru a preveni complicațiile fatale.


Complicații

Anevrismul de aortă toracică poate avea complicații grave, unele dintre ele fiind potențial letale:

  • ruptura anevrismului - aceasta este una dintre cele mai grave complicații și poate duce la hemoragie internă masivă; ruptura are adesea ca rezultat un deces rapid, dacă nu se intervine chirurgical de urgență;
  • disecția aortică - disecția apare când stratul intern al peretelui aortic se desparte, permițând sângelui să intre între straturile peretelui aortic; aceasta poate duce la o ruptură completă sau la obstrucția fluxului de sânge către organe vitale;
  • insuficiență cardiacă - anevrismul de la nivelul rădăcinii aortei poate afecta funcția valvulară aortică, ducând la regurgitare aortică (înapoierea sângelui în ventriculul stâng), ceea ce poate suprasolicita și slăbi inima;
  • embolism - trombii de sânge se pot forma în zona dilatată a anevrismului și pot călători spre alte părți ale corpului, potențial blocând fluxul de sânge în alte artere și provocând infarct miocardic, accident vascular cerebral sau ischemie în alte organe;
  • compresia structurilor învecinate - pe măsură ce anevrismul se mărește, acesta poate pune presiune pe structurile învecinate, cauzând simptome precum durere, dificultăți de respirație, tuse și răgușeală;
  • sindromul venei cave superioare - dacă anevrismul comprimă vena cavă superioară, poate restrânge fluxul de sânge de la cap și brațe înapoi la inimă, ducând la umflături și alte simptome.

Monitorizarea regulată a anevrismelor aortice toracice și intervenția la momentul optim sunt cruciale pentru prevenirea acestor complicații. În cazul simptomelor care sugerează o complicație iminentă, cum ar fi o durere bruscă și severă în piept sau spate, este necesară asistență medicală de urgență.

Prevenție

Prevenirea anevrismului aortic toracic include controlul factorilor de risc și adoptarea unui stil de viață sănătos pentru a minimiza probabilitatea dezvoltării dilatației aortei. Iată câteva măsuri care pot contribui la prevenția anevrismelor:

  • controlul hipertensiunii arteriale - menținerea tensiunii arteriale în limite normale prin dietă, exerciții fizice și medicamente, dacă este necesar;
  • oprirea fumatului - fumatul este un factor de risc major pentru anevrismele aortice și alte boli cardiovasculare; renunțarea la fumat poate reduce semnificativ riscul;
  • menținerea unui nivel sănătos al colesterolului - dieta și medicamentele pot fi utilizate pentru a controla nivelurile de colesterol și pentru a preveni depunerile de plăci pe artere;
  • controlul greutății - obezitatea poate crește riscul de anevrisme prin creșterea tensiunii arteriale și a stresului pe vasele de sânge;
  • alimentația sănătoasă - o dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale și acizi grași omega-3 și săracă în grăsimi saturate și trans, sodiu și zahăr adăugat poate ajuta la menținerea sănătății vaselor de sânge;
  • exercițiile fizice regulate - activitatea fizică poate ajuta la menținerea tensiunii arteriale și la sănătatea cardiovasculară, în general;
  • evitarea utilizării drogurilor - cocaina și alte droguri ilicite pot duce la hipertensiune arterială și deteriorarea vaselor de sânge;
  • monitorizarea regulată - persoanele cu un risc crescut, cum ar fi cele cu un istoric familial de anevrisme sau cu tulburări genetice precum sindromul Marfan sau Ehlers-Danlos, ar trebui să discute cu medicul lor despre supravegherea regulată pentru anevrisme;
  • controlul periodic - inclusiv testele de imagistică pot detecta anevrisme la persoanele cu risc înainte de a deveni simptomatice;
  • gestionarea stresului - stresul cronic poate contribui la hipertensiune și inflamație, deci este important să se găsească metode eficiente de a-l gestiona.

Deși aceste măsuri nu pot garanta prevenirea anevrismelor, ele pot reduce semnificativ riscul de a dezvolta anevrisme și alte probleme cardiovasculare.

Bibliografie

  1. MacGill, Markus. “Aneurysm: Causes, Symptoms, and Treatments.” Www.medicalnewstoday.com, 28 Nov. 2017, www.medicalnewstoday.com
  2. “Thoracic Aortic Aneurysm - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2018, www.mayoclinic.org
  3. “Thoracic Aortic Aneurysm.” Www.hopkinsmedicine.org, www.hopkinsmedicine.org
  4. “Thoracic Aortic Aneurysm | Cleveland Clinic.” Cleveland Clinic, 2019, https://my.clevelandclinic.org
  5. “Thoracic Aortic Aneurysm: Background, Anatomy, Pathophysiology.” EMedicine, 30 June 2023, https://emedicine.medscape.com
  6. “Thoracic Aortic Aneurysm: Symptoms, Causes, Treatment, More.” Healthline, 12 Jan. 2023, www.healthline.com
  7. “Aortic Aneurysm: What Are the Symptoms and Treatments?” WebMD, www.webmd.com

Echipa medicală - Cardiologie și Chirurgie vasculara

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.