Angioedem

Cauzele angioedemului

Angioedemul poate fi idiopatic sau indus de medicamente, alergeni (alimente) sau agenti fizici (vibratii, caldura).

Urticaria acuta este o afectiune comuna care poate afecta pana la 20% din populatie la un moment dat in viata, fiind de cele mai multe ori autolimitata. Mecanismele prin care apare urticaria si angioedemul presupun eliberarea diversilor mediatori chimici vasoactivi ce rezulta din activarea anumitor celule ale sistemului imun.

Cauza angioedemului poate fi una dintre urmatoarele:

• intepaturile de insecte, contactul cu latex si unele medicamente, cum ar fi penicilina sau aspirina; acestea pot declansa angioedem alergic;
• anumite medicamente, cum ar fi inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ACE) - pot duce la angioedem indus de medicamente;
• o gena mostenita care determina tendinta de a avea niveluri scazute de o anumita proteina in sange. Aceasta, la randul sau, poate duce la angioedem;

Alte declansatoare includ sarcina, pilule contraceptive, infectii sau traume. Pacientii sunt de obicei tratati eficient cu medicamente. Episoadele pot fi severe si necesita spitalizare.

Uneori cauza nu poate fi identificata la unii pacienti cu edem angioneurotic.

Factori de risc pentru angioedem

Urticarea si angioedemul sunt frecvente. Este posibil sa aveti un risc crescut daca:

• ati avut urticarie sau angioedem inainte;
• aveti alte reactii alergice;
• aveti o tulburare asociata cu urticarie si angioedem, cum ar fi lupusul, limfomul sau boala tiroidiana;
• aveti un istoric familial de urticarie, angioedem sau angioedem ereditar.

Complicatiile angioedemului

Cea mai periculoasa complicatie a angioedemului este umflarea gatului si a cailor respiratorii. Conditia este, in mod normal, usoara, dar daca progreseaza rapid sau daca afecteaza gatul poate provoca asfixierea. Aceasta va conduce la urmatoarele semne:

• intreruperea brusca a respiratiei;
• stare de lesin sau ameteli;
• colaps.

Simptomele angioedemului

De obicei, edemul nu provoaca prurit (mancarime) comparativ cu urticaria, dar poate determina senzatia de arsura si usturime. Debutul este rapid si se remite in 72 de ore. In unele cazuri, zonele umflate se pot simti calde si, eventual, dureroase.Semne ale angiodemului apar la nivel cutanat (fata, extremitati, organe genitale).

La nivel gastrointestinal edemul se manifesta prin durere abdominala intermitenta inexplicabila, iar la nivel respirator se poate asocia cu o reactie anafilactica generalizata, potential fatala. 

Diagnosticul de urticarie si angioedem este unul clinic si se face pe baza observarii directe a leziunilor tipice: papule eritematoase, pruriginoase care palesc la apasare si au caracter fugace (in general nu persista mai mult de 24 ore), respectiv edem asimetric, alb, la nivelul extremitatilor insotit de usor prurit/senzatie de arsura/durere, ce se poate remite spontan sau cu tratament.

In cazuri severe, din cauza angiodemului poate sa apara soc anafilactic si acest lucru poate pune viata in pericol. Sunt necesare medicamente de urgenta daca persoana:

• resimte brusc simptome de angioedem, ca de exemplu cu o reactie alergica;
• are probleme de respiratie;
• apare ameteala sau lesinul iar persoana se prabuseste.

Diagnosticarea angioedemului

Medicul dumneavoastra va va examina zonele umflate daca acestea sunt inca prezente pentru a identifica cauzele posibile. In functie de datele obtinute din anamneza si examenul fizic al pacientului medicul stabileste investigatiile necesare pentru a identifica sau a confirma cauza angioedemului.

Astfel, printre posibilele cauze, care uneori definesc tipuri particulare de urticarie, putem enumera: 

• reactiile medicamentoase – aproape orice medicament, inclusiv din plante, poate determina la un moment dat o reactie adversa de hipersensibilitate. Exista o serie de teste alergologice, cutanate sau de sange care se pot face pentru a identifica factorul determinant, dar de cele mai multe ori diagnosticul este in principal anamnestic;
• alimentele sau aditivii alimentari – pot provoca urticarie si angioedem prin mecanism imunologic si in acest caz se poate confirma prin testare alergologica sau pacientul poate fi expus pe diverse cai: inhalatorie, ingestie, contact direct al pielii (ex. atingerea unui animal daca pacientul este alergic), transfuziile de sange; infectiile (bacteriene, virale, fungice sau parazitare), intepaturile de insecte – pot sa apara leziuni tipice ca aspect de urticarie sau sociat cu alte boli sistemice concomitente cum ar fi lupus eritematos sistemic, poliartrita reumatoida, sindrom Sjogren) sau boli maligne.

In functie de cauza, medicul verifica nivelurile si functia de proteine specifice ale sangelui daca angioedemul ereditar este un posibil diagnostic.

Tratamentul angioedemului

Prima masura terapeutica este evitarea expunerii la alergenul/factorul declansator atunci cand se reuseste identificarea acestuia. In acest caz fericit evitarea expunerii este si singura masura necesara pentru ca episoadele sa nu se mai repete. Cazurile in care angioedemul progreseaza repede ar trebui tratate precum urgente medicale, intrucat pot fi obstructionate caile respiratorii si se poate produce sufocarea. Persoanele cu simptome usoare de angioedem pot sa nu aiba nevoie de tratament. Cu toate acestea, cei cu simptome moderate sau severe pot necesita anumite medicamente pentru a ajuta la ameliorarea edemelor intense. Aceste medicamente pot include:

• epinefrina, daca se datoreaza reactiei alergice acute;
• antihistaminice, in situatia unei reactii alergice sau a unui edem angioneurotic unde cauza este necunoscuta;
• glucocorticosteroizi, in cazul reactiilor alergice acute;

Anumite remedii de la domiciliu pot ajuta la ameliorarea simptomelor. Acestea includ:

• aplicati comprese umede, reci, care ajuta la calmarea pielii si la prevenirea zgarieturilor;
• purtati imbracaminte din bumbac pentru a evita iritarea ulterioara a pielii