Anevrism de aortă abdominală

Despre anevrismul de aortă abdominală

Un anevrism de aortă abdominală reprezintă o dilatare apărută în artera din abdomen, într-o zonă în care peretele acesteia se slăbește.

Aorta este cel mai mare vas de sânge din corpul uman; transportă sângele de la inimă la cap și brațe și, în jos, până la abdomen, picioare și pelvis. În mod normal, peretele aortei este suficient de puternic și flexibil pentru a face față presiunii constante a sângelui pompat de inimă. Totuşi, diverși factori precum îmbătrânirea, fumatul și unele afecțiuni medicale îl pot slăbi; când peretele se slăbește, nu mai poate face față forței exercitate de fluxul sanguin la fel de bine cum ar trebui și atunci apar porțiuni care se umflă ca un balon.

Medicul va pune diagnosticul de anevrism de aortă abdominală dacă un segment al acesteia se extinde cu cel puțin 50% din diametrul său normal; pentru majoritatea pacienților acest lucru înseamnă o dilatare (umflătură cu diametrul) de aproximativ trei centimetri.

Un anevrism de aortă abdominală nu cauzează întotdeauna probleme, dar, cu cât crește mai mare, cu atât este mai probabil să se deschidă (rupă) și să provoace sângerări interne care pun în pericol viața pacientului. Anevrismele mai mari de cinci centimetri la femei și cinci centimetri şi jumătate la bărbați prezintă un risc deosebit.

Anevrismele de aortă abdominală sunt, de obicei, clasificate după dimensiunea lor și după viteza cu care cresc; acești doi factori pot ajuta la anticiparea efectelor asupra sănătății:

• mici (<5,5 centimetri) sau cu creștere lentă: au, în general, un risc mult mai mic de rupere decât anevrismele mai mari sau cele care cresc mai repede; medicii consideră adesea că este mai sigur să le monitorizeze cu ecografii abdominale regulate decât să le trateze;
• mari (>5,5 centimetri) sau cu creștere rapidă: prezintă un risc mult mai mare să se rupă decât anevrismele mici sau cu creștere lentă; o ruptură poate duce la sângerare internă și la alte complicații grave. Cu cât anevrismul este mai mare, cu atât este mai probabil ca acesta să fie tratat prin intervenție chirurgicală.

Cercetările au arătat, de asemenea, că:

• anevrismele se pot forma oriunde de-a lungul aortei dar, de obicei, apar în abdomen (75% din cazuri);
• anevrismele de aortă abdominală sunt mai frecvente în rândul persoanelor de rasă albă, în comparație cu cele de culoare și asiatici;
• anevrismele de aortă abdominală afectează cel mai adesea bărbații; atunci când apar la femei, prezintă un risc mai mare de a se rupe la dimensiuni mai mici, dar și de a se transmite la membrii familiei.

Factori de risc

Factorii de risc pentru anevrismul de aortă abdominală includ:

• fumatul: consumul de tutun este cel mai puternic factor de risc pentru anevrismele de aortă; fumatul poate slăbi pereții vaselor de sânge, inclusiv ai aortei, ceea ce crește riscul de anevrism aortic și de ruptură a anevrismului;
• vârsta: anevrismele de aortă abdominală apar cel mai adesea la persoanele de 65 de ani și peste;
• sexul masculin: bărbații dezvoltă anevrisme de aortă abdominală mult mai des decât femeile;
• rasa albă: persoanele albe prezintă un risc mai mare de anevrisme de aortă abdominală;
• antecedentele familiale: un istoric familial de anevrisme de aortă abdominală crește riscul de a avea această afecțiune;
• alte anevrisme: un anevrism în aorta din piept (anevrism aortic toracic) sau într-un alt vas de sânge mare, cum ar fi artera din spatele genunchiului, poate crește riscul unui anevrism de aortă abdominală.

Alți factori de risc care pot juca un rol în apariția unui anevrism de aortă abdominală includ:

• tensiunea arterială crescută;
• o formă de boală cardiovasculară aterosclerotică, inclusiv boala coronariană și boala arterelor periferice;
• o boală moștenită a țesutului conjunctiv vascular.

Alte boli care pot provoca un anevrism abdominal sunt:

• tulburări ale țesutului conjunctiv, cum ar fi sindromul Marfan, sindromul Ehlers-Danlos, sindromul Turner și boala polichistică de rinichi;
• defecte congenitale (prezente la naștere), cum ar fi valva aortică bicuspidă sau coarctația aortei;
• inflamația arterelor temporale și a altor artere din cap și gât;
• diverse traume;
• infecții, cum ar fi sifilis, salmonella sau cu stafilococ.

Diagnosticare

Anevrismele de aortă abdominală sunt adesea descoperite în timpul unui examen fizic sau a unui test imagistic efectuate dintr-un alt motiv. Medicul poate identifica atunci:

• un nodul în abdomen;
• senzație de pulsații în abdomen;
• un abdomen rigid.

Testele pentru diagnosticarea unui anevrism de aortă abdominală includ:

• ecografie abdominală: este cel mai frecvent test folosit pentru a diagnostica anevrismele de aortă abdominală; undele sonore arată cum curge sângele prin structurile din zona abdomenului, inclusiv prin aortă;
• scanare CT abdominală: folosește razele X pentru a crea imagini în secțiune transversală ale structurilor din interiorul zonei abdominale; poate detecta, de asemenea, dimensiunea și forma unui anevrism;
• RMN abdominal: acest test de imagistică folosește un câmp magnetic și unde radio generate de computer pentru a crea imagini detaliate ale structurilor din interiorul zonei abdominale.

Pentru bărbații care fumează este recomandat screeningul pentru anevrismul de aortă abdominală, astfel:

• bărbați cu vârste cuprinse între 65 și 75 de ani, care fumează sau au fumat la un moment dat: o examinare abdominală cu ultrasunete o dată în viață;
• bărbați cu vârsta cuprinsă între 65 și 75 de ani, care nu au fumat niciodată: necesitatea unei ecografii abdominale se bazează pe alți factori de risc, cum ar fi antecedentele familiale de anevrism.

Prevenție

Nu există o metodă specifică de a preveni dezvoltarea unui anevrism de aortă abdominală. Discutați cu medicul dumneavoastră dacă aveți rude de gradul I care se confruntă cu acest tip de afecțiune; în acest caz, vă poate fi recomandat un screening cu ultrasunete, pentru a verifica semnele de formare a anevrismului.

Indiferent dacă aveți sau nu antecedente familiale de anevrism, puteți lua măsuri pentru a reduce alți factori de risc și a vă menține sănătatea cardiovasculară:

• renunțați la fumat;
• dezvoltați un plan de exerciții fizice potrivit;
• urmați o dietă sănătoasă pentru inimă;
• controlați-vă regulat tensiunea arterială, colesterolul și zahărul din sânge, pentru seniori un control medical preventiv este, de asemenea, o idee bună;
• limitați consumul de alcool.