Angina instabila

Diagnosticarea anginei instabile

Angina instabila are manifestari clinice variabile si anunta de obicei producerea unui infarct miocardic sau aparitia unei aritmii, iar mai rar prevesteste moartea subita cardiaca.

Pentru diagnosticare veti avea nevoie de un examen fizic care include verificarea tensiunii arteriale. Acestia pot utiliza alte teste pentru a confirma angina instabila, cum ar fi:

• teste de sange, pentru a verifica daca creatin kinaza si biomarkerii cardiace (troponina) care se scurg din muschiul inimii in cazul in care a fost deteriorat;
• electrocardiograma, pentru a vedea modele in bataile inimii care pot indica scaderea fluxului sanguin;
• ecocardiografia, pentru a produce imagini ale inimii care dezvaluie dovezi ale problemelor de flux sanguin;
• teste de stres, pentru a face inima sa functioneze si pentru a face mai usor de detectat;
• tomografia computerizata;
• angiografia coronariana si cateterismul cardiac pentru a studia starea si calibrul arterelor.

Deoarece angiografia coronariana ajuta medicul sa vizualizeze orice ingustare si blocaj al arterei aceasta este unul dintre cele mai frecvente teste pe care le utilizeaza pentru a diagnostica angina instabila.

Tratamentul anginei instabile

La aproximativ 30% din pacientii cu angina instabila se produce infarct miocardic in primele 3 luni de la debut. Cea mai frecventa manifestare este moartea subita cardiaca. Prezenta unor modificari ECG marcate, asociata cu durere toracica, indica un risc crescut de infarct miocardic sau deces.

Scopurile tratamentului sunt ameliorarea starii pacientului, combaterea ischemiei, limitarea volumului zonei de infact, reducerea travaliului cardiac si prevenirea si tratarea complicatiilor.

Anumiti agenti medicamentosi impiedica formarea trombilor, reduc riscul ca angina instabila sa evolueze spre atacul de cord si reduc astfel riscul de moarte. Acesti agenti sunt aspirina si alti antiagreganti plachetari (clopidogrel sau ticlopidina). Daca nu exista contraindicatii, tuturor pacientilor li se administreaza aspirina iar, la prima doza, mestecarea medicamentului accelereaza absorbtia. Aspirina reduce mortalitatea pe termen scurt si pe termen lung.

Daca aveti o blocare sau o ingustare severa a unei artere, medicul dumneavoastra va poate recomanda proceduri mai invazive. Acestea includ angioplastia, unde deschid o artera care a fost blocata anterior. Medicul dvs. poate deschide, de asemenea, un mic tub cunoscut sub numele de stent pentru a va mentine artera deschisa.

In cazuri grave, este posibil sa aveti nevoie de urmatoarele interventii chirurgicale.

• Interventia coronariana percutana (PCI) poate fi necesara pentru a deschide o artera coronariana blocata. Pe scurt, aceasta procedura implica supunerea la cateterizare cardiaca, urmata de un cateter cu un mic balon gonflabil la varf. Balonul este umflat, placa deschisa se afla pe captuseala interioara a arterei coronare. Apoi, balonul este dezumflat si cateterul este retras. Aceasta procedura este adesea urmata de inserarea unui stent pentru a mentine vasul arterei coronare sprijinita pentru a permite un flux sanguin imbunatatit la nivelul muschiului cardiac.
• Operatia de grefa by-pass a arterei coronare poate fi indicata in functie de amploarea blocajelor arterei coronare si a antecedentelor medicale. In aceasta procedura, un vas de sange este folosit pentru a trage sange in jurul partii blocate a arterei, formand un fel de ocolire.

Indiferent de severitatea afectiunii dvs., poate fi necesar sa va schimbati stilul de viata pe termen lung. Modificarile stilului de viata care va pot imbunatati sanatatea includ:

• o dieta sanatoasa;
• scaderea stresului;
• practicarea sportului;
• pierdere in greutate daca sunteti supraponderal;
• renuntarea la fumat daca fumator in prezent.

Toate aceste modificari va pot diminua sansa unui atac de angina si puteti reduce riscul de atac de cord. 

Prognoza dupa un episod de angina instabila depinde de cat de multe artere coronare sunt bolnave, care artere sunt afectate si cat de grav sunt ele afectate. De exemplu, stenoza arterei principale stangi proximale sau echivalenta (stenoza arteriala stanga arteriala proximala si stenoza arterei circumflex) are un prognostic mai slab decat stenoza distala sau stenoza intr-o ramura arteriala mai ingusta. Functia ventriculara stanga influenteaza, de asemenea, foarte mult prognosticul. Pacientii cu disfunctie ventriculara stanga semnificativa (chiar si cei cu boala de 1 sau 2 boli) au un prag mai scazut pentru revascularizare.

In ansamblu, aproximativ 30% dintre pacientii cu angina instabila au un infarct miocardic in decurs de 3 luni de la debut. Moartea brusca este mai putin frecventa.