Call Center
(021) 9646
Suni din străinătate?
+4021 408 4000
(021) 408 4000
Laboratoare și puncte de recoltare MedLife
Descoperă locațiile MedLife în care poți efectua o gamă extinsă de analize medicale.
Preț analize
Rezultate analize online
Glosar analize medicale
Glosar afecțiuni medicale
Indicații recoltare
Laboratoare MedLife
Puncte de recoltare MedLife
Imagistică MedLife
Alege MedLife pentru investigații de imagistică cu metode avansate de diagnostic.
RMN
Tomografie computerizată
Ecografie
Endoscopie
Mamografie
Osteodensitometrie (DEXA)
Radiologie
Colonoscopie
Pregătire pentru investigații
Monitorizare CT post COVID-19
Radioterapie
Abonamente MedLife
Ai grijă de sănătatea ta și a celor dragi cu abonamentele de sănătate MedLife.
Abonamente corporate
Abonamente IMM
Abonamente individuale de sănătate
Despre MedLife
Istoria și evoluţia MedLife
Descoperă povestea celui mai mare operator privat de servicii medicale din România.
Centru de cercetare MedLife
Descoperă proiectele centrului de cercetare MedLife creat pentru nevoi și soluții autohtone.
RoMâine
RoMâine îl facem azi, construind o țară mai bună cu Grijă, Respect, Empatie, Încredere și Speranță.
Corporate Social Resposability (C.S.R)
Descoperă strategia de sustenabilitate MedLife.
Newsroom
Citește comunicatele de presă și ultimele știri MedLife și descarcă kitul de presă.
Alte denumiri: scrâşnitul dinţilor
Descoperă informații utile despre bruxism: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.
Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.
Bruxismul este obiceiul inconştient de încleştare sau frecare a dinţilor, pe timp de zi sau de noapte. Bruxismul diurn este, de regulă, caracterizat de o încleştare excesivă a dinţilor, iar cel nocturn se referă la contactele necontrolate ale dinţilor din timpul nopţii.
De obicei, pacienţii nu ştiu că suferă de această afecţiune până când nu li se atrage atenţia de un partener sau până când un medic stomatolog nu investighează abraziile excesive ale structurilor dure dentare.
Deşi nu au fost recunoscute oficial drept cauze certe ale bruxismului, s-au identificat anumite caracteristici care apar îndeosebi la persoanele cu această afecţiune:
Anumiţi factori prezintă un risc crescut în apariţia bruxismului:
Pacienţii sunt rareori conştienţi că suferă de bruxism. Adesea, aceştia încep să caute explicaţii în momentul în care observă dinţi cu fracturi în smalţ sau mai în profunzime, ori atunci când dinţii se abrazează, provocând sensibilitate dentară din cauza subţierii smalţului.
De cele mai multe ori, medicii stomatologi sunt cei care observă aceste modificări, cu ocazia controalelor periodice.
Simptome specifice bruxismului includ:
În cadrul unui consult stomatologic, medicul evaluează gradul de abrazie dentară, urmăreşte evoluţia acesteia şi poate efectua un plan de tratament individualizat.
Pentru un diagnostic corect, stomatologul va face controlul amănunţit al arcadelor, va verifica antecedentele pacientului şi va realiza radiografii dentare, pentru evaluarea inclusiv a articulaţiei temporo-mandibulare.
De asemenea, o analiză ocluzală poate fi de ajutor. În plus, pacientului i se va face o anamneză privind celelalte afecţiuni de care suferă (reflux gastro-esofagian, Parkinson, ADHD), precum şi medicaţia pe care o urmează.
Mulţi pacienţi care suferă de bruxism fac legătura între un eveniment stresant şi debutul afecțiunii.
În cazul unor episoade de bruxism apărute recent, fără abrazii evidente, prin care pacientul a trecut în urma unui moment stresant, medicul poate recomanda purtarea unei gutiere de bruxism. Aceasta este personalizată, se realizează după o amprentă (mulaj) a arcadei dentare, iar pacientul o va purta noaptea sau chiar şi ziua, în caz de bruxism diurn (bruxism centric, caracterizat de încleştarea dinţilor, fără "frecare" între arcade).
O altă situaţie, cea în care distrugerea ţesutului dur dentar este majoră, necesită refacerea morfologiei dentare, fie prin tehnici directe, adezive, realizate în cabinet după o atentă evaluare ocluzală (a muşcăturii), fie prin incrustaţii, coroane (piese protetice realizate de tehnicianul dentar).
Dacă medicul stomatolog constată o malocluzie (problemă de natură ortodontică, din cauza unei alinieri greşite a dinţilor pe arcadă), va recomanda consultul imediat la ortodont, pentru a stabili necesitatea unui tratament ortodontic ce poate corecta problemele care au dus la instalarea bruxismului.
Pentru pacienţii care trec prin momente stresante, se recomandă colaborarea interdisciplinară, pentru echilibrarea situaţiei la nivel psihologic, prin terapie comportamentală şi, în ultimă instanţă, prin medicaţie.
La copii, în perioada schimbării dentiţiei temporare cu cea definitivă, trebuie urmărit gradul de abrazie dentară, precum şi creşterea oaselor maxilare, pentru ca acestea să fie în parametri normali. De aceea, la copii se recomandă consult stomatologic la intervale de patru – şase luni, pentru evaluarea acestor modificări.
Primele complicaţii ale bruxismului, la nivel dentar, pot fi reprezentate de fisuri ale smalţului, abrazii ale coroanelor dentare cu expunerea dentinei, urmate de o hipersensibilitate dentară. Pe măsură ce se agravează, acestea se însoţesc şi de fracturi dentare, afecţiuni ale articulaţiei temporo-mandibulare ce se manifestă prin dureri de cap, dureri musculare ce devin constante, fiind prezente la trezirea din somn, de dimineaţă.
Pacienţii ce suferă de bruxism ce se accentuează pe măsură ce trec anii pot constata că dinţii devin mai mici, coroanele dentare nu mai au forma iniţială şi, prin acest lucru, se modifică inclusiv fizionomia, prin micşorarea etajului inferior al feţei (dând aspect de tristețe sau îmbătrânire).
În cazul pacienţilor cu lucrări dentare care au bruxism, se recomandă, de obicei, purtarea unei gutiere de bruxism, pentru a preveni fractura lucrărilor.
În general, nu putem vorbi despre o prevenţie specifică bruxismului, aşa cum există, de exemplu, în cazul prevenţiei cariilor dentare. Totuşi, controalele regulate la stomatolog pot ajuta la identificarea eventualelor modificări de structură dentară.
De asemenea, pacientul poate sesiza sensibilizarea dinţilor aparent integri, iar medicul, prin anamneză, să facă legătura cu bruxismul.
Episoadele de bruxism pot fi evitate prin controlul stresului şi al anxietăţii. Cafeaua, alcoolul şi toţi factorii ce provoacă agitaţie trebuie evitaţi.
Dr. Zodila Ioana Anita
Medic Specialist Parodontologie și Stomatologie
Bronșita este o boală pulmonară, în care mucoasa care tapetează bronhiile se inflamează. Acest lucru duce la formarea unei cantități crescute de mucus care se...
Vezi detalii
Bronsita si bronsiolita sunt infectii ale plamanilor. Bronsita este o boala ce poate afecta persoanele de orice varsta, desi apare cel mai des la copii, si reprezinta...
Bruceloza este o boală infecțioasă provocată de bacteria Brucealla spp, pe care oamenii o contractează de la animale. Afecțiunea se manifestă cu simptome care apar și...
Bulimia reprezintă o tulburare de alimentație de ordin psihologic ce presupune episoade de alimentație excesivă. Bulimia nervoasă este caracterizată prin mâncat...
Bursita este o afecțiune care reprezintă inflamația unei structuri numite „bursă” ce se regăsește în mai multe regiuni ale aparatului locomotor. În general este situată...
Calcificările (sau calcifierile) sunt depozite mici de calciu care se formează în țesutul sânilor. Ele nu sunt bucățele de os și nici nu sunt legate de aportul de calciu...
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.