Bruceloza

Simptomele brucelozei

Simptomele incep ca o boala febrila acuta cu putine sau deloc semne locale si progreseaza catre un stadiu cronic, cu recaderi ale febrei, slabiciune si vagi dureri.

Perioada de incubatie variaza de la 5 zile la cateva luni si este in medie de 2 saptamani. Debutul poate fi brusc, cu frisoane si febra, cefalee severa, dureri articulare si de spate, stare generala proasta si, ocazional diaree.

Debutul poate fi si insidios, cu o stare generala prodromala, de intensitate redusa, durere musculara, cefalee si dureri de ceafa, urmate de o crestere a temperaturii vespelare (seara). Pe masura ce boala progreseaza, temperatura creste  catre 40-41 grade C, apoi scade gradat la valori apropriate de ale normalului, cu transpiratie abundenta catre dimineata.

De regula, febra intermitenta persista timp de 5 zile, urmata de o remisiune de 2-14 zile, cand simptomele se reduc mult in intensitate sau dispar. La unii pacienti, febra poate fi tranzitorie. La altii, faza ferila apare odata sau in mod repetat, in valuri (ondulatorie), iar remisiunile dupa luni sau ani.

Dupa faza initiala febrila pot aparea anorexia, scaderea ponderala, durerile abdominale si articulare, durerile de spate, slabiciunea, iritabilitatea, insomnia, depresia si instabilitatea emotionala.

Constipatia este de obiei, pronuntata. Apare splenomegalia, iar ganglionii limfatici pot fi usor sau moderat mariti. Pana la 50% dintre pacienti au hepatomegalie.

Pacientii cu bruceloza acuta, necomplicata, se vindeca, de regula in 2-3 saptamani, chiar fara tratament. Unii evolueaza catre o boala subacuta, intermitenta sau cronica. Complicatiile sunt rare, dar includ endocardita bacteriana subacuta, meningita, encefalita, nevrita, orhita, colecistita, supuratia hepatica si osteomielita.

Diagnosticul brucelozei

Diagnosticul se face prin cultura, de obicei din sange.

Trebuie realizate culturi din sange; cresterea poate dura > 7 zile, astfel ca laboratorul trebuie anuntat despre suspiciunea de burceloza. Serurile de la pacientul acut si convalescent trebuie obtinut la diferenta de 3 saptamani. O crestere de 4 ori a titrului sau un titru acut de 1:160 sau mai mare se considera patognomonic, mai ales daca exista un istoric de expunere si manifestari clinice caracteristice.