Despre chisturi la sân
Chisturile la sân reprezintă colecții de lichid (unul sau mai multe) aflate în interiorul sânului care, de regulă, sunt necanceroase (benigne). La palpare, acestea se simt precum un bob de strugure sau un balon umplut cu lichid, însă uneori se pot simți mai ferme (dure).
Chisturile mamare nu necesită tratament, decât dacă devin mari și dureroase. În acest caz, drenajul lichidului din chist poate ameliora simptomele.
Deși chisturile mamare pot fi întâlnite la femei de orice vârstă, sunt mai frecvente la cele aflate înainte de menopauză, de regulă, înainte de 50 ani. Pot apărea și la femeile aflate la menopauză dacă urmează un tratament hormonal (de substituție hormonală).
Chisturile mamare pot fi clasificate, în funcție de mărimea lor, în:
- microchisturi: nu se pot palpa, dar pot fi văzute la ecografie mamară sau mamografie;
- macrochisturi: sunt destul de mari pentru a fi simțite la palpare și pot crește până la aproximativ 2.5-5 cm.
Cauze
Cauzele chisturilor la sâni nu au fost determinate exact, dar se au în vedere mai mulți factori, precum genetica și modificările hormonale.
Chistul mamar apare atunci când o supracreștere a glandei sau a țesutului conjunctiv blochează ductele (micile canale care conduc laptele din lobii glandulari spre rezervoarele din spatele mamelonului). Acest lucru determină dilatarea și umplerea lor cu lichid.
Factori de risc
Printre factorii de risc în apariția chisturilor mamare se numără:
- tulburările hormonale, precum excesul de estrogen în corp;
- prezența în dietă a unor concentrații ridicate de xantine (cafea, ceai negru, ciocolată, fructe de mare sau băuturi de tip cola);
- obezitatea;
- dieta săracă în fructe și legume proaspete;
- consumul de alcool, tutun și droguri.
Simptome
Chisturile mamare pot fi întâlnite la unul sau la ambii sâni. Semnele și simptomele includ:
- un nodul rotund sau oval, mobil, neted, care de regulă indică faptul că este benign;
- o secreție mamelonară care poate fi clară, galbenă sau maro închis;
- durere la nivelul sânului sau doar în zona chistului;
- o creștere în dimensiuni a chistului și o accentuare a sensibilității mamare în perioada dinaintea menstruației;
- o scădere în dimensiuni a chistului și o diminuare a simptomelor după menstruație.
Chisturile mamare nu cresc riscul apariției de cancer de sân, dar prezența lor poate face dificilă depistarea altor modificări care necesită evaluare periodică.
Diagnosticare
Diagnosticul chisturilor mamare este pus pe baza mai multor investigații:
Examinarea sânilor
După discuția despre simptome și istoricul medical, specialistul va examina clinic (prin palpare) sânii, chisturile și va căuta prezența sau absența altor anomalii.
Teste imagistice
- mamografie: chisturile mari și grupurile de chisturi mici sunt vizibile, însă microchisturile izolate nu se pot vedea sau se văd cu dificultate;
- ecografia mamară: poate ajuta la diferențierea chistului mamar de nodulul mamar; astfel, o zonă plină cu lichid indică, de regulă, un chist, în timp ce o masă solidă poate indica un nodul mamar, cum ar fi fibroadenomul (necanceros); o masă solidă poate fi însă și de natură malignă.
Biopsie
Dacă examinarea ecografică indică un chist mamar voluminos, medicul poate recomanda aspirarea lichidului din interiorul chistului printr-o procedură numită „aspirația cu ac fin” (fine needle aspiration):
- dacă lichidul nu conține sânge, are culoarea galben-pai, iar nodulul dispare după procedură, nu este nevoie de alte investigații sau tratamente;
- dacă lichidul conține sânge sau nodulul nu dispare după procedură, medicul va trimite o mostră de lichid la laborator pentru testare și va îndruma pacienta spre un chirurg sau spre un medic specializat în imagistică;
- dacă nu se extrage lichid în urma puncției, medicul va recomanda un test imagistic (mamografie sau ecografie mamară); lipsa lichidului într-un nodul mamar, care nu dispare după aspirație, sugerează faptul că acesta este solid.
Tratament
Chisturile mamare simple, care nu determină simptome, nu necesită tratament, multe vor dispărea de la sine. Dacă un chist la sân persistă, devine mai ferm la palpare sau apar modificări ale pielii de deasupra chistului, este cazul să vă adresați medicului.
Puncția aspirație cu ac fin poate fi folosită pentru a diagnostica și a trata un chist mamar, în cazul în care se poate aspira conținutul lichidian al acestuia. Pentru unele chisturi poate fi necesară repetarea procedurii de aspirație de mai multe ori. Reapariția chistului aspirat sau a unora noi este des întâlnită. Dacă un chist mamar persistă sau crește în volum de-a lungul a trei cicluri menstruale sau mai mult, trebuie să vă adresați medicului.
Tratamentul hormonal presupune folosirea contraceptivelor orale, pentru a regla ciclurile menstruale. Această abordare poate ajuta la reducerea apariției chisturilor la sân, dar din cauza unor posibile efecte secundare semnificative, contraceptivele orale sau alte tratamente hormonale sunt recomandate doar femeilor cu simptomatologie severă.
Intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea unui chist mamar este necesară doar în anumite circumstanțe. Aceasta poate fi luată în calcul dacă un chist mamar creează un disconfort lunar, dacă lichidul aspirat din chist conține sânge cu aspect vechi sau chistul prezintă alte semne de suspiciune.
Se pot lua anumite măsuri și acasă, pentru tratarea chisturilor la sân:
- purtarea unui sutien potrivit, care să susțină sânii și să ofere confort;
- aplicarea unor comprese cu apă caldă sau rece;
- evitarea consumului de cofeină: studiile arată că există o legătură între cofeină și chisturile mamare; unele femei chiar raportează o diminuare a simptomelor după excluderea cofeinei din dietă;
- medicația antalgică (împotriva durerii): unele tipuri de durere mamară pot ceda la administrarea de antiinflamatorii nonsteroidiene.
Prevenție
Cel mai important aspect pentru prevenirea chisturilor mamare este adoptarea unui stil de viață sănătos și a unor obiceiuri preventive. Un diagnostic timpuriu, o dietă sănătoasă și un stil de viață echilibrat pot ajuta foarte mult la menținerea unei sănătăți optime. Specialiștii afirmă că aproximativ jumătate dintre femeile care se confruntă cu această afecțiune ar fi putut să o evite cu ajutorul unei alimentații sănătoase, a exercițiilor fizice și având, în general, o viață sănătoasă cu obiceiuri benefice. În acest sens, este important de știut că doar 10% dintre cazurile de cancer de sân sunt cauzate de factorii de risc genetici; restul de 90% sunt determinate de factorii de mediu.
Iată ce puteți face pentru a evita apariția chisturilor la sân:
- reducerea consumului de grăsimi și de carbohidrați rafinați: țesuturile mamare sunt foarte sensibile la dietele bogate în grăsimi (în special la grăsimile saturate și la cele de tip trans) și la hidrații de carbon, deoarece acestea cresc nivelul de estrogen din corp;
- eliminarea produselor lactate: se recomandă eliminarea din dieta zilnică a produselor lactate, în special a laptelui de vacă sau a celui din surse ecologice, de la animale care nu au primit hormoni de sinteză sau alte medicamente, deoarece pot perturba nivelul de estrogen;
- eliminarea cafeinei și a ciocolatei: aceste băuturi conțin metilxantină, care poate produce o suprastimulare a țesutului mamar în cazul unor femei;
- evitarea parabenilor din produsele cosmetice: numeroase studii medicale au demonstrat că toți parabenii au o activitate estrogenică în celulele canceroase din cancerul de sân; cercetările medicale au detectat prezența esterilor din parabeni în 99% din țesuturile de cancer de sân analizate;
- consumul alimentelor care pot preveni apariția chisturilor mamare (bogate în fibre de origine vegetală, mai ales cereale integrale și fructe): este foarte important pentru eliminarea excesului de estrogen din organism.
Bibliografie
- Stachs, Angrit, et al. “Benign Breast Disease in Women.” Deutsches Ärzteblatt International, 19 Aug. 2019, www.ncbi.nlm.nih.gov, 10.3238/arztebl.2019.0565
- Sangma MB;Panda K;Dasiah S. “A Clinico-Pathological Study on Benign Breast Diseases.” Journal of Clinical and Diagnostic Research : JCDR, vol. 7, no. 3, 2013, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.7860/JCDR/2013/5355.2807
- Bhate, R. D., et al. “Management of Breast Cysts Revisited.” International Journal of Clinical Practice, vol. 61, no. 2, 29 Jan. 2007, pp. 195–199, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1111/j.1742-1241.2006.01192.x
- Barazi, Hassana, and Mounika Gunduru. “Mammography BI RADS Grading.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 2 Aug. 2021, www.ncbi.nlm.nih.gov
- Goldbach, Alyssa R., et al. “Clustered Microcysts at Breast US: Outcomes and Updates for Appropriate Management Recommendations.” Radiology, vol. 295, no. 1, Apr. 2020, pp. 44–51, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1148/radiol.2020191505
- “Breast Imaging Reporting & Data System.” Acr.org, 2016, www.acr.org
- Daly, Caroline P., et al. “Complicated Breast Cysts on Sonography.” Academic Radiology, vol. 15, no. 5, May 2008, pp. 610–617, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1016/j.acra.2007.12.018
- Guray, Merih, and Aysegul A. Sahin. “Benign Breast Diseases: Classification, Diagnosis, and Management.” The Oncologist, vol. 11, no. 5, 1 May 2006, pp. 435–449, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1634/theoncologist.11-5-435
- Chuo, C.B., and A.P. Corder. “Core Biopsy vs Fine Needle Aspiration Cytology in a Symptomatic Breast Clinic.” European Journal of Surgical Oncology (EJSO), vol. 29, no. 4, May 2003, pp. 374–378, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1053/ejso.2002.1408
Alte afecțiuni similare
Chistul hidatic
Echinococoza, cunoscută sub numele de boala hidatică sau hidatidoză, este o infecţie parazitară provocată de larva teniei Echinococcus granulosus. Aceasta poate afecta...
Vezi detalii
Chistul ovarian
Chistul ovarian este orice colecție de lichid situată la nivelul ovarului sau pe suprafața acestuia. Femeia are două ovare, fiecare având aspectul și dimensiunea unui...
Vezi detalii
Chistul rinichiului
Chistul rinichiului sau chistul renal este un sac mic, rotund, plin cu lichid, îmbrăcat într-o membrană subțire. Se poate forma pe suprafața rinichiului sau în...
Vezi detalii
Cianoza
Cianoza apare ca o colorare albastru închis a pielii și a mucoaselor, cauzată de o cantitate mare de hemoglobină redusă (fără oxigen) sau derivați ai hemoglobinei,...
Vezi detalii
Cifoza
Cifoza este o curbură accentuata, patologică, a coloanei vertebrale, care face ca partea superioară a spatelui să pară mai rotunjită decât în mod normal...
Vezi detalii
Ciroza hepatică
Ciroza hepatică este o afecțiune severă la nivelul ficatului și apare ca o consecință a unei alte boli hepatice, care a avansat. Deși cei mai mulți dintre noi consideră...
Vezi detalii
Echipa medicală - Ginecologie , Obstetrica - Ginecologie și Chirurgie mamara
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.