Ciroza hepatică

Cauze

Ciroza hepatică nu este o boală ereditară, adică nu se moștenește. Cel mai des, ciroza apare ca o complicație a unei alte afecțiuni la nivelul ficatului, iar unele dintre acestea au o explicație genetică. Lista cauzelor care pot duce la apariția acestei boli cuprinde:

• consumul excesiv de alcool;
• complicații ale hepatitelor B, C și D;
• steatoza hepatică (ficat gras) non-alcoolică;
• acumularea de fier în organism (hemocromatoza);
• fibroza chistică;
• Boala Wilson (acumulare de cupru la nivelul ficatului);
• disfuncționalități la nivelul tractului biliar;
• boli genetice care se manifestă prin acumularea de zaharuri la nivelul ficatului;
• infecții precum sifilisul;
• abuzul de medicamente;
• anumite afecțiuni cardiace cronice care duc la acumularea de fluide la nivelul ficatului.

Schimbările la nivelul ficatului, ca urmare a unui stil de viață nesănătos sau al unei afecțiuni hepatice, sunt graduale. În timp, indiferent de cauză, din ce în ce mai mult țesut sănătos este înlocuit de țesut cicatricial și ficatul nu mai poate funcționa.

Simptome

Pacienții cu ciroză hepatică prezintă simptome în funcție de stadiul bolii. În formele incipiente ale cirozei, pacientul fie nu prezintă deloc simptome, fie are manifestări care pot fi confundate cu cele specifice altor afecțiuni.

În cazul pacienților cu ciroză în fază incipientă, simptomele pot fi:

• pierderea poftei de mâncare;
• stare de slăbiciune și oboseală permanentă;
• stări de greață;
• febră;
• pierderi inexplicabile în greutate.

Atunci când ciroza avansează, semnele și simptomele bolii pot fi:

• icter (piele și ochi galbeni);
• mâncărimi ale pielii;
• învinețirea și sângerarea se produc cu mare ușurință;
• edeme (umflături) la nivelul picioarelor;
• urina capătă o culoare închisă;
• scaune de culoare foarte deschisă;
• probleme de concentrare, stări de confuzie, dificultăți de concentrare, episoade de pierderi de memorie, modificări ale personalității;
• scaun cu sânge;
• înroșirea palmelor și a mâinilor;
• apariția petelor roșiatice pe piele, iar vasele de sânge din jurul lor capătă aspectul pânzei de păianjen;
• la bărbați dispare apetitul sexual, sânii încep să crească, iar testiculele să se micșoreze;
• la femei apare menopauza înainte de termen.

Pacienții cu ciroză prezintă dureri, mai ales la nivelul abdomenului. Pentru că funcționarea anormală a ficatului poate duce la apariția inflamațiilor în orice zonă a corpului, durerile resimțite pot fi la nivelul întregului organism. Ciroza poate amplifica manifestările unor alte afecțiuni, cum se întâmplă în cazul pacienților care suferă și de obezitate și la care durerile articulare devin mult mai intense după instalarea cirozei.

Semnale de alarmă: Când trebuie să consulți urgent medicul

Mai ales în stadiile de început, ciroza se poate manifesta diferit de la un pacient la altul. Așadar, la apariția oricăror simptome din lista de mai sus este recomandat să faceți o vizită la medicul specialist.

Orice variație de greutate inexplicabilă, fie că vorbim despre o creștere sau despre o scădere, atrage un semn de întrebare și pacientul trebuie să apeleze la un consult medical.
Un alt semn de alarmă poate fi retenția crescută de apă, precum și mărirea în dimensiuni a abdomenului. Acestea pot fi semne clare de disfuncționalități la nivelul ficatului, care necesită investigații medicale.

Tratament

Ciroza hepatică nu se vindecă, distrugerea țesutului este ireversibilă în acest caz. Dar, tratamentul ține boala sub control, astfel încât să nu avanseze până la blocarea totală a ficatului și diminuează simptomele și efectele acestora.

Tratamentul cirozei diferă în funcție de cauza care a dus la apariția ei, dar și de stadiul acestei afecțiuni.

Ciroza poate să fie:

• compensată (ficatul încă funcționează la un nivel care permite să-și îndeplinească funcțiile): pacientul are ciroză dar nu prezintă semne și simptome, iar speranța de viață medie în acest caz este de 9-12 ani;
• decompensată (a apărut ascita, lichid în cavitatea abdominală): pacientul are simptome evidente, care se agravează treptat, speranța de viață medie în acest caz este de aproximativ doi ani.

Tratamentul, în funcție de cauza apariției cirozei hepatice, poate presupune:

• ciroza provocată de consumul excesiv de alcool: renunțarea la alcool, tratament specific pentru această dependență;
• ciroza provocată de hepatita B, C sau D: tratament cu antivirale;
• ciroza provocată de steatoza hepatică (ficat gras) non-alcoolică: scăderea în greutate, modificarea regimului alimentar și a stilului de viață;
• ciroza provocată de o boală hepatică genetică sau de afecțiuni ale căilor biliare: tratament medicamentos specific;
• ciroza provocată de afecțiuni cardiace cronice: tratament medicamentos pentru reglarea tensiunii arteriale, reducerea colesterolului și a edemelor; în anumite cazuri, pot fi montate device-uri care să ajute inima să bată regulat și să circule sângele sau se poate apela la tratament chirurgical pentru deblocarea arterelor ori înlocuirea valvelor cardiace. 

Medicul specialist va verifica tratamentul pe care pacientul îl ia pentru alte afecțiuni cu scopul de a stabili dacă terapia respectivă duce sau nu la complicații în funcționarea ficatului.

Schema terapeutică pentru ciroza hepatică poate fi stabilită doar de medicul specialist.

Complicații

Complicațiile care apar la pacienții cu ciroză hepatică pot fi:

• creșterea tensiunii arteriale la nivelul venelor care alimentează ficatul (hipertensiune portală). Ciroza încetinește fluxul sanguin normal la nivelul ficatului și, ca urmare, crește presiunea în venele care aduc sângele în ficat;
• edeme (umflături) la picioare și în abdomen;
• mărirea splinei;
• sângerări abdominale: hipertensiunea portală duce la redirecționarea sângelui către vasele de sânge mai mici, care se măresc în dimensiuni ca urmare a presiunii crescute; acest lucru poate duce la hemoragii la nivelul esofagului, stomacului. Sângerările pot pune în pericol viața pacientului. Pentru că ficatul nu mai produce factorii de coagulare de care are nevoie organismul, sângerările nu se pot opri în mod natural;
• infecții: disfuncțiile de la nivelul ficatului fac ca organismul să lupte mai greu cu infecțiile. Ascita (inflamarea abdomenului) poate duce la peritonită bacteriană, o infecție foarte gravă;
• malnutriție: organismul nu mai poate procesa nutrienții, ceea ce duce la o scădere rapidă în greutate;
• encefalopatie hepatică: toxinele pe care ficatul nu le mai elimină din organism ajung la nivelul creierului, apar stările de confuzie, dificultatea de concentrare. În cazuri severe, pacientul ajunge în comă;
• icter;
• afecțiuni ale oaselor: unii pacienți cu ciroză pierd din masa osoasă și sunt predispuși fracturilor;
• cancer hepatic;
• insuficiență de organ: și alte organe, cum ar fi rinichii sau plămânii, pot începe să nu mai funcționeze normal după ce ficatul nu își mai îndeplinește funcțiile.

Dieta indicată în cazul cirozei hepatice

Alcoolul, chiar și în cantități mici, este un factor de risc pentru pacienții cu ciroză, ca urmare ar trebui eliminat complet.

Pentru că ficatul nu funcționează normal, el trebuie ajutat să își îndeplinească, atât cât mai poate, funcțiile. De aceea, pacienților cu ciroză le este recomandat să consume cât mai multe alimente neprocesate, cum ar fi legumele, și să evite mâncarea prăjită sau semipreparată.

Studiile medicale recente au arătat că pacienții cu ciroză au nevoie de o dietă bogată în proteine, indiferent dacă sunt de origine animală sau vegetală.

Pentru a preveni apariția ascitei (inflamarea abdomenului), trebuie redus consumul de sare.

Cum pacienții cu ciroză au un sistem imunitar deficitar, este recomandat să evite consumul alimentelor crude, cum ar fi ouă, carne sau fructe de mare.

Pentru a compensa potențiale deficiențe, pacienților cu ciroză hepatica le este recomandat să consume cât mai multe alimente și suplimente cu Zinc, vitaminele D, K și B.