Tipuri de noduli mamari: cauze, simptome și excizia leziunilor

Ce sunt nodulii mamari?

Nodulii mamari se pot dezvolta atât la bărbați cât și la femei, dar sunt mult mai frecvenți în rândul femeilor. În cazul acestora, țesutul mamar se schimbă pe durata întregii vieți, fiind sensibil la schimbările hormonale din perioada ciclului menstrual.

O persoană poate dezvolta noduli mamari la orice vârstă. Unii bebeluși dezvoltă noduli mamari datorită estrogenului pe care îl primesc de la mamele lor în timpul nașterii, urmând că apoi nodulii să dispară de la sine. Fetele aflate în perioada de prepubertate dezvoltă uneori noduli de sân, care dispar de obicei în mod natural în timpul pubertății, aceeași evoluție având-o și băieții aflați la vârsta adolescenței. Partea bună este că, nodulii sunt temporari și pot dispărea în câteva luni.

Un nodul mamar este o protuberanță, o umflătură bine localizată care se simte diferit la palpat față de țesutul mamar din jur sau față de țesutul mamar din aceeași zonă a celuilalt sân.

Există numeroase motive care pot conduce la dezvoltarea nodulilor mamari, precum:

• modificări normale ale țesutului mamar;
• infecții ale sânilor;
• leziuni.

Cele mai multe formațiuni nodulare nu sunt canceroase și nu prezintă nici un risc pentru sănătate.

De ce apar nodulii la sân?

Cauzele posibile ale nodulilor mamari includ:

• un abces sau o infecție;
• adenom sau fibroadenom;
• modificări fibrochistice;
• chisturi simple;
• necroza traumatică a grăsimilor și lipom;
• papiloame intraductale;
• cancerul de sân.

Abcese

Abcesele se dezvoltă uneori la nivelul sânului și pot fi dureroase. Ele sunt benigne și sunt de obicei cauzate de bacterii. Pielea sânilor în zona afectată poate deveni roșie la culoare și se poate simți fierbinte sau mai dură la atingere. Femeile care alăptează sunt mai susceptibile la a dezvolta abcese mamare.

Fibroadenoame

Fibroadenoamele reprezintă cea mai frecventă formă de noduli benigni. Atunci când sunt palpate, acestea se simt ca niște formațiuni solide, rotunde, cu margini netede, de consistența cauciucului și care se mișcă liber la nivelul țesutului mamar. De obicei nu sunt dureroase. Femeile cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani dezvoltă destul de frecvent astfel de formațiuni nodulare. Nu sunt canceroase și de multe ori dispar spontan. Fibroadenomul poate fi îndepărtat și chirurgical.

Modificări fibrochistice

Schimbările hormonale din perioada ciclurilor menstruale pot crea modificări la nivelul sânilor. Acestea sunt cunoscute sub numele de modificări fibrochistice ale sânilor. Noduli mamari pot apărea la ambii sâni care au tendința să crească în dimensiune și sensibilitate chiar înainte de ciclul menstrual. Modificările fibrochistice pot provoca și îngroșarea țesutului mamar. Aceste modificări sunt mai vizibile în jurul vârstei de 40 de ani și reprezintă cea mai frecventă cauză a nodulilor mamari benigni la femeile cu vârste cuprinse între 35 și 50 de ani. Femeile aflate în postmenopauza sunt mai puțin susceptibile de a avea aceste tipuri de modificări ale sânilor. Acest tip de noduli nu necesită tratament, dar medicul specialist poate recomanda scheme de tratament pentru a reduce disconfortul resimțit lunar.

Chisturi simple

Chisturile simple sunt mici formațiuni bine definite pline cu lichid, care afectează de obicei ambii sâni. Sensibilitatea și dimensiunea lor se schimbă adesea odată cu ciclul menstrual. Chisturile pot varia în dimensiune de la foarte mici, vizibile numai pe o scanare cu ultrasunete, până la între 2,5 și 5 centimetri. Chisturile mari pot pune presiune pe alte țesuturi, iar acest lucru poate fi inconfortabil. Chisturile sebacee nu au nevoie de obicei de tratament, dar pot fi îndepărtate dacă sunt dureroase sau deranjante.

Papiloame intraductale

Papiloamele intraductale sunt excrescențe mici, asemănătoare negilor, poziționate în căptușeala canalului mamar din apropierea mamelonului, care pot provoca sângerări. Acestea afectează în special femeile care au vârste între 30 și 50 de ani. Formațiunile pot fi îndepărtate printr-o intervenție chirurgicală.

Necroza traumatică și lipomul

Dacă țesutul gras din sân se deteriorează sau se descompune, poate apărea necroza grăsimilor.

Necroza traumatică a grăsimilor apare atunci când există o leziune la nivelul sânului. Aceasta determină grăsimea din țesutul mamar să formeze noduli care sunt în general rotunzi, fermi, grei. Necroza traumatică poate fi dureroasă. De la caz la caz, acești nodul pot fi eliminați printr-o intervenție chirurgicală sau nu.

Un lipom este un nodul de consistență moale, mobil și nedureros. Lipomul este o tumoare benignă, grasă.

Noduli canceroși

Un nodul canceros sau o tumoră are o consistență mai dură, fiind aderent la țesut. De obicei are o formă neregulată și se poate simți ca și cum ar fi lipit de piele sau de țesutul profund din sân.

Cancerul de sân nu este de obicei dureros, mai ales în stadiile incipiente. Se poate dezvolta în orice parte a sânului sau mamelonului, dar este cel mai frecvent în cadranul exterior superior.

Unele tumori maligne sunt dureroase. Acest lucru se poate întâmpla atunci când sunt mari și provoacă comprimarea altor structuri din sân sau dacă acestea ulcerează sau cresc prin piele.

Autoexaminarea mamară

Autoexaminarea mamară este o metodă simplă și eficientă prin care femeile își pot monitoriza starea de sănătate a sânilor și pot detecta la timp orice schimbări neobișnuite. Aceasta implică verificarea atentă a țesutului mamar, atât prin palpare cât și prin observare vizuală și este recomandat să fie efectuată lunar, de preferat la câteva zile după încheierea menstruației, când sânii sunt mai puțin sensibili.

În fața unei oglinzi, cu mâinile în poziții diferite (pe lângă corp, ridicate și sprijinite în șolduri), se urmăresc schimbările de formă, culoare și simetrie a sânilor. Se caută orice semn de retracție a pielii, roșeață, descuamare sau modificare a aspectului mameloanelor.

În poziție verticală, fie sub duș, fie pe uscat, și în poziție culcată, folosind pernițele degetelor, se efectuează mișcări circulare, de sus în jos sau în spirală, pentru a acoperi întreaga suprafață a sânului și a zona axilară. Este important să se observe prezența unor noduli, îngroșări ale țesutului sau sensibilități neobișnuite.

Autoexaminarea mamară nu înlocuiește investigațiile de specialitate, cum sunt ecografia mamară sau mamografia, însă joacă un rol important în depistarea timpurie a posibilelor afecțiuni mamare. Autoexaminarea regulată ajută femeile să își cunoască mai bine propriul corp și să identifice la timp orice schimbare, permițând un diagnostic precoce și îmbunătățind semnificativ prognosticul în cazul unor afecțiuni serioase, cum este cancerul mamar.

Cum se localizează nodulii sau leziunile mamare?

Medicul specialist poate stabili tabloul clinic al persoanei și poate efectua un examen de sân pentru a examina nodulii mamari. Dacă există scurgeri de lichid din mamelon, medicul poate recomanda efectuarea unor teste de sânge pentru a verifica nivelul hormonilor și să colecteze o probă pentru a verifica existența unor celule anormale (biopsie).

Medicul specialist poate recomanda efectuarea unei mamografii sau a unei ecografii mamare pentru a verifica dacă nodulul este solid sau umplut cu lichid.

Atenție!

Femeile cu vârste cuprinse între 45 și 54 de ani cu risc mediu de dezvoltare a unui cancer mamar și de aceea este recomandată efectuarea anuală a unui control medical de specialitate și a unei mamografii. Conform Societății Americane de Imagistică, persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 și 44 de ani, pot da startul mamografiei de screening în condiții particulare.

Femeile cu vârste de peste 55 de ani pot efectua un control de specialitate și o mamografie o dată la 2 ani.

De asemenea, este recomandat să urmați un stil de viață echilibrat pentru a preveni apariția nodulilor și a cancerului la sân.

În ce constă excizia leziunilor sânului și când este necesară?

În funcție de diagnostic, medicul specialist poate recomanda excizia leziunilor.

Dacă este vorba de un abces, tratamentul va consta în administrarea de antibiotice.

Uneori, chisturile mari și dureroase pot fi îndepărtate prin puncție aspirativă. Medicul va introduce un ac fin în chist, pentru a elimina lichidul. Totuși, în timp, chistul se poate umple din nou cu lichid. Dacă acesta reapare după puncții aspirative repetate, este necesară o biopsie pentru verificarea prezenței unui carcinom.

În cazul în care medicul specialist suspectează prezența unui cancer, va fi efectuată o biopsie. În acest caz, tratamentul presupune, în funcție de stadiul bolii de obicei, chimioterapie și/sau terapie cu radiații și tratament chirurgical - lumpectomie, sau îndepărtarea nodulului sau mastectomie, care se referă la îndepărtarea sânului.

Medicul specialist poate recomanda efectuarea testelor genetice BRCA1 sau BRCA2. Dacă aceste gene cu mutații sunt prezente, o operație de mastectomie ar putea fi o opțiune pentru a preveni reapariția cancerului.

Atenție! Prezentarea are un caracter strict informativ.