Despre dependență
Dependențele, sau adicţiile, reprezintă un grup de afecţiuni serioase, caracterizate prin incapacitatea de a controla consumul anumitor substanţe sau a anumitor comportamente, în ciuda efectelor nocive evidente ale acestora. Sunt afecțiuni cronice care afectează multiple aspecte ale vieții, inclusiv sănătatea fizică și mentală, relațiile și cariera. Dependenţele sunt considerate afecţuni mentale şi au o prevalenţă mare în populaţie (până la 5.5%).
Există două forme principale de dependență: tulburările legate de consumul de substanțe și dependența comportamentală.
Afecțiunea este caracterizată prin dorință nestăpânită, sau “craving”, pentru substanţa sau activitatea incriminată, în scopul producerii de plăcere sau înlăturării unui disconfort, incapacitatea de a te opune utilizării unor substanțe sau obiceiurilor disfuncționale, preocuparea constantă legată de procurarea sau utilizarea substanţei sau comportamentului adictiv, neglijarea altor activităţi sau aspecte importante ale vieţii, consumul în situaţii de risc etc. În cazul dependenţei de substanţe se instalează, în timp, şi dependenţa fizică, pe lângă cea psihică, respectiv semne şi simptome care apar la tentativa de reducere sau sistare a consumului.
În lume, tulburarea consumului de alcool este cea mai frecventă dependență întâlnită, urmată de dependența de nicotină și droguri (în special marijuana).
Dependența este o afecțiune tratabilă.
În patologia psihiatrică, este descrisă şi tulburarea de personalitate dependentă, care nu trebuie confundată cu adicţiile, ci face parte din cu totul altă categorie de afecţiuni care afectează personalitatea individului, respectiv capacitatea de adaptare individuală la solicitări şi relaţii.
Tipuri de dependențe
Cele mai cunoscute tipuri de dependențe sunt:
Dependențele de substanţe:
- Dependența de alcool;
- Dependența de tutun şi ţigarete electronice;
- Dependenţa de cafeină;
- Dependența de droguri (canabis, opioide, halucinogene, stimulante, inhalante);
- Dependența de medicamente prescrise (hipnotice, benzodiazepine, barbiturice etc.)
Dependențe comportamentale:
- Dependența de sex;
- Dependența de pornografie;
- Dependența de excitaţie;
- Dependența de jocuri video;
- Dependența de telefon;
- Dependența profesională, de muncă (workaholism);
- Dependența de sport sau diete;
- Dependența de cumpărături;
- Dependența de alimente;
- Dependența de internet;
- Dependenţa de jocuri de noroc.
Pe lângă cunoscutele și clasicele dependențe de alcool, tutun sau droguri, în ultimii ani au apărut, şi sunt în creștere, tot mai multe cazuri și la vârste tot mai mici ale unor dependențe care erau rare sau nu existau în urma cu 20-30 de ani. Este vorba despre adicțiile legate de internet și consumul de social-media, dar și adicțiile legate de cumpărături sau cele alimentare.
- Adicția de internet, calculator sau telefon
Într-o eră a internetului, după o perioadă impusă de telemuncă și teleșcoală, cu toții am devenit ușor dependenți de calculator și internet. Pentru unii, lucrurile au devenit patologice, în sensul în care nu s-au mai putut desprinde de calculator, nici măcar pentru a face lucruri benefice pentru propriul organism. Atunci când pierdem noțiunea timpului în fața unor dispozitive electronice, când viața socială se reduce sau dispare complet, când există entuziasm doar pentru acest tip de activități, atunci se poate vorbi de dependență.
- Adicția de cumpărături
Un program ocazional sau chiar programat la cumpărături nu înseamnă dependență. Dacă ajungi, însă, să achiziționezi lucruri de care nu ai nevoie, dacă cumperi mai mult decât îți poți permite și asociezi acest comportament cu anumite emoții (de tristețe severă sau de furie), atunci se poate vorbi despre o dependență.
- Adicția alimentară
Dependența de alimente poate însemna consum abuziv şi imposibil de controlat de alimente, de obicei înalt procesate, cu consecinţe nefaste asupra greutăţii şi stării de sănătate. Deşi nu este o entitate recunoscută ca şi adicţie, ci, mai degrabă, ca şi tulburare de control al impulsurilor (binge eating disorder), tot mai multe studii pledează pentru ideea unui patern adictiv, generat de anumiti adictivi alimentari. Acest comportament trebuie distins de tulburările alimentare, cum ar fi anorexia mintală sau bulimia.
- Adicția de jocuri de noroc
Jocul patologic de noroc, fie online sau offline, este o dependență des întâlnită și are drept caracteristici repercusiuni severe asupra calității vieții sociale, financiare, și a relațiilor familiale ale persoanei afectate. De multe ori, impactul financiar este dezastruos, sumele pierdute fiind enorme şi recurgându-se şi la comportamente ilegale, pentru susţinerea dependenţei.
- Adicția de televizor
Neuropsihologii au demonstrat că televizorul are efect hipnotic, indiferent de tipul de emisiune vizionată. În acest caz, dependența este dată de efectul pe care creierul îl înregistrează, intrând în stare de relaxare, lipsit de orice efort, când este expus la imaginile care trec dincolo de gândirea critică, direct în subconștient.
- Adicția de pornografie
Dependența, în acest caz, este dată de nevoia crescută de a viziona materiale pornografice, care are, în spate, o serie de probleme psihologice, cum ar fi stima scăzută de sine, dificultățile de relaționare, disfuncții erectile, izolare socială sau chiar depresie.
Cauze
Nu există o singură cauză a dependenței, motiv pentru care este considerată o afecțiune foarte complexă. O parte semnificativă a modului în care se dezvoltă dependența se datorează modificărilor chimice din creier.
Modificările anumitor substanțele sau a anumitor activități pot afecta creierul, în special centrul de recompensă al creierului, iar oamenii sunt motivați biologic să caute recompense. Adesea, aceste recompense provin din comportamente sănătoase. Când petreci timp cu cineva drag sau mănânci o masă delicioasă, corpul tău eliberează o substanță chimică numită dopamină, care te face să simți plăcere, iar organismul crează un ciclu, vei căuta aceste experiențe pentru că te răsplătesc cu sentimente bune.
Creșterea nivelului de dopamină în anumite zone sinaptice apare și în urma anumitor activități, cum ar fi sexul, jocul pe calculator sau chiar shoppingul. Uneori însă, nivelurile masive de dopamină, în loc să motiveze lucrurile pe care le facem pentru a supraviețui, cum ar fi să mănânci, să muncești sau să petreci timp cu cei dragi, determină efecte dăunătoare asupra gândurilor, sentimentelor și comportamentului.
Toate aceste modificări la nivelul creierului generează nevoia de a căuta mai multă plăcere din substanță sau activitate și mai puțin din activități sănătoase.
În timp, chimia creierului se schimbă și apare o desensibilizare la efectele substanțelor produse, fenomen numit toleranţă. În căutarea efectului așteptat, se instalează dependența, nevoia de mai mult, pentru a produce același efect. Atunci când doza administrată devine insuficientă sau se încearcă oprirea consumului, apare fenomenul de sevraj, caracterizat prin simptome fizice și psihice intense, care dispar la reluarea comportamentului adictiv.
Pentru unele substanțe, cum ar fi opioidele, simptomele de sevraj sunt atât de severe încât creează o motivație semnificativă pentru a continua să fie utilizate. În alte situații, cum ar fi sevrajul la alcool sau anumite medicamente, simptomatologia este extrem de severă, punând în pericol viața pacientului și necesitând internare pentru tratament de specialitate.
Alți factori care contribuie la dezvoltarea dependențelor includ:
- Genetica - Studiile arată că factorii genetici sunt responsabili pentru 40% până la 60% din vulnerabilitatea la orice tip de dependență. Dacă aveți o rudă de gradul I (frate sau părinte biologic) cu o tulburare de abuz de substanțe, este mult mai decât probabil să dezvoltați una. Oamenii de știință lucrează pentru a localiza anumite gene care pot contribui la această vulnerabilitate.
- Tulburări mentale - Există o legătură puternică între dependență și afecțiunile psihiatrice, cum ar fi depresia, tulburarea de stres posttraumatic și tulburarea bipolară. Aproximativ jumătate dintre persoanele care se confruntă cu o afecțiune psihiatrică pot dezvolta o tulburare de abuz de substanțe, și invers.
- Factori de mediu - Accesul la substanțe este un factor de risc deosebit de important pentru dependenţe. Factorii care măresc gradul de expunere și oportunitatea consumului de substanțe includ utilizarea de substanțe de un membru al familiei sau de colegi și primirea de medicamente care pot fi consumate abuziv, cum ar fi opioidele, benzodiazepinele, barbituricele sau stimulantele. Experiențele stresante și traumatizante din copilărie joacă, de asemenea, au un rol important în dezvoltarea unei dependențe.
Factori de risc
Fiecare caz de dependență este unic, dar printre cei mai întâlniți factori de risc se numără:
- Fondul genetic
În unele cazuri, reacțiile chimice din creier favorizează consolidarea unor comportamente adictive. Moștenirea genetică poate explica de ce o persoană consumă alcool ocazional, din plăcere, în timp ce o altă persoană dezvoltă o dependență de alcool.
- Mediul
Pentru copii și adolescenți, lipsa implicării părinților poate duce la asumarea unor riscuri mai mari sau la dependență de alcool sau substanțe halucinogene. În aceste cazuri, gestionarea emoțiilor și stărilor negative se face prin crearea unei dependențe.
- Istoricul medical
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de dezvoltare a adicțiilor. La rândul său, dependența poate crește severitatea altor condiții de sănătate mintală. De exemplu, persoanele care au avut un diagnostic de ADHD în copilărie prezintă un risc crescut de dependență, din cauza administrării unor tratamente care conțin amfetamina.
- Vârsta
Comportamentul care creează dependență în adolescență sau tinerețe poate avea un impact semnificativ asupra dezvoltării creierului, făcând o persoană mai predispusă la tulburări de sănătate mintală, pe măsură ce înaintează în vârstă și dependența progresează.
Unele forme de dependență evoluează lent, de-a lungul mai multor luni sau chiar ani, variabilele în acest caz fiind reprezentate de substanța sau comportamentul care stau la baza acestor patologii. De exemplu, dependența de cocaină sau heroină poate evolua mai rapid decât dependența de marijuana sau dependența de alcool, pentru că substanțele ajung direct în sânge și la țesuturile cerebrale.
Simptome
Simptomele dependenței variază de la persoană la persoană și în funcție de substanță sau activitate. În general, semnele dependenței includ următoarele semnale:
- Cravingul, sau nevoia imperioasă de consum
Persoanele care au dezvoltat o dependenţă resimt nevoia de a relua consumul ca pe ceva incontrolabil, în jurul căruia începe să graviteze întreaga existență a individului.
- Incapacitatea de a stopa consumul
Oamenii pot folosi o substanță sau se pot angaja într-un comportament dăunător de dependență chiar dacă doresc să se oprească. Este posibil să fi încercat de mai multe ori să reducă consumul de substanțe sau comportamentul, dar nu pot. Persoanele care dezvoltă dependențe încearcă, în general, să ascundă comportamentul dependent și, de cele mai multe, nu vor recunoaște dependența atunci când sunt confruntați.
- Toleranță crescută
De-a lungul timpului, persoanele dependente dezvoltă o toleranță crescută la substanța sau activitatea care dă dependență și vor avea avea nevoie de tot mai multă pentru a simți aceleași efecte euforice ca înainte.
- Restrângerea preocupărilor
Persoanele cu dependențe devin preocupate patologic de substanța sau activitatea care dă dependența, neglijând restul activităţilor cotidiene, uneori inclusiv familia și locul de muncă. Ei pot simți că dependența le-a pus stăpânire pe viață, pe măsură ce petrec din ce în ce mai mult timp tânjind, obținând și gândindu-se la subiectul dependenței.
- Lipsa de control
Deseori, persoanele dependente simt că și-au pierdut complet controlul asupra consumului de substanțe sau a activității. Se pot simți, adesea, vinovați, deprimați și/sau copleșiți de dependența lor și de cât de mult le-a afectat viața.
- Probleme personale și probleme de sănătate
Dependența afectează toate aspectele vieții, inclusiv sănătatea fizică, sănătatea mintală, relațiile personale și cariera. Majoritatea persoanelor dependențe vor avea probleme în îndeplinirea responsabilităților la locul de muncă, la școală sau acasă din cauza consumului de substanțe sau a activității realizate obsesiv. Nu rareori se întâmplă să fie implicați în activități ilegale sau activități de risc în timp ce consumă sau încearcă să procure substanţa adictivă. Chiar dacă cunosc efectele negative pe care le au dependențele lor asupra lor, acești oameni nu se pot opri.
- Sevraj
Persoanele cu dependență pot prezenta simptome de sevraj emoțional și fizic atunci când încetează să utilizeze. Simptomele fizice includ tremurături, transpirații sau vărsături, dar fiecare tip de substanţă are un cortegiu specific de simptome de sevraj. De asemenea, persoanele dependente devin anxioase și iritabile.
Diagnosticare
Pentru a diagnostica dependența este necesar să consultați un medic psihiatru, care are competenţa și cunoştinţele necesare pentru o evaluare complexă. Specialistul vă va chestiona pe dvs. și, eventual, pe cei din familie sau persoane apropiate, despre tiparele dumneavoastră de consum de substanțe sau comportamentele problematice.
Specialistul ar putea efectua și un examen fizic și poate solicita analize de sânge și urină. Aceste teste oferă informații despre starea generală de sănătate, dar pot și dezvălui natura substanțelor consumate. Totodată, analizele pot ajuta la excluderea altor afecțiuni colaterale.
Tratament
Medicul psihiatru poate recomanda mai multe variante de tratament:
- Internare în spital sau centru de management al dependenței: anumite substanțe pot crea sevraj, care poate fi potențial periculos, iar unitățile spitalicești speciale pot monitoriza starea de sănătate și pot acorda terapia necesară depășirii sevrajului;
- Tratament medicamentos: anumite medicamente pot reduce impulsurile, poftele și simptomele de sevraj în curs. Există medicamente care se folosesc pentru tratamentul sevrajului, altele pentru stabilizarea acestuia și menţinerea abstinenţei pe termen lung. Dacă există și o altă afecțiune de sănătate mintală, cum ar fi tulburarea bipolară sau depresia, medicul specialist poate adapta tratamentul care să cuprindă ambele afecțiuni;
- Reabilitare: acest tip de tratament, numit și „tratament rezidențial”, presupune consiliere structurată, educație, sprijin și încurajare în timpul reabilitării. Se realizează, de obicei, într-o unitate de dezintoxicare (reabilitare pentru pacienți internați) dar se poate face și ambulatoriu, prin sesiuni programate;
- Terapie: există numeroase tipuri de terapie care ajută persoanele cu dependență să obțină noi perspective și să își schimbe comportamentul. Specialistul poate recomanda tipuri de psihoterapie, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală sau terapia de grup;
- Grupuri de sprijin: numeroase persoane care dezvoltă dependențe aleg să lupte cu acestea cu ajutorul unui grup de sprijin. La aceste ședințe pot participa și membrii familiei și prietenii persoanelor cu tulburări legate de consumul de substanțe. Grupurile oferă oamenilor posibilitatea de a împărtăși experiențe și de a găsi sprijin continuu.
Cu ajutorul tratamentului, cei mai mulți oameni reușesc să gestioneze dependența și să trăiescă o viață normală și sănătoasă. Dar recuperarea după tulburările legate de consumul de substanțe și dependența comportamentală nu este ușoară. Un rol extrem de important îl au prietenii şi membrii familiei, care susțin persoana cu probleme, dar și specialistul, cu un rol esențial în eficacitatea tratamentului. Ce trebuie să reţină pacientul este că o dependenţă este o afecţiune care durează toată viața și prevenţia recăderii trebuie făcută permanent.
Fără tratament, dependența provocă probleme grave de sănătate, chiar și deces. Poate dăuna relațiilor personale, poate duce la dificultăți financiare și poate cauza probleme juridice. Dependența netratată dăunează și membrilor familiei, iar efectele pot afecta mai multe generații.
Complicații
Dependența care este lăsată netratată poate duce la consecințe grave pe termen lung. Complicațiile dependențelor pot fi:
- Fizice - boli de inimă, HIV/SIDA și leziuni neurologice;
- Psihologice și emoționale - anxietatea, depresia, tulburări psihotice;
- Sociale - deterioarea relațiilor, probleme penale;
- Economice - datorii financiare, faliment.
Dependențele de substanțe și dependențele comportamentale au efecte diferite asupra sănătății unei persoane. Complicațiile grave pot cauza probleme de sănătate sau situații sociale care pot duce și la deces.
Prevenție
Există metode ce pot reduce riscul de a dezvolta o dependență, cum ar fi:
- Evitarea sau limitarea substanțelor care au potențial mare de dependență, cum ar fi unele medicamente, alcoolul sau drogurile;
- Cunoașterea istoricului familial. Antecedentele familiale de tulburări legate de consumul de substanțe sau de dependențe comportamentale pot da indicația de vulnerabilitate în dezvoltarea unei dependențe;
- Gestionarea sănătoasă a stresului, care poate crește riscul consumului de substanțe. Este important să apelați la mecanisme sănătoase de adaptare în perioadele de stres, cum ar fi exercițiile fizice, meditația sau învățarea unui nou hobby. Luați în considerare să consultați un profesionist în domeniul sănătății mintale dacă aveți probleme în gestionarea stresului;
- Educația medicală - accesul la informații pertinente legate de aceste probleme de sănătate precum și accesul la personalul de specialitate poate schimba destine.
Bibliografie
- Ritchie, Hannah, et al. “Opioids, Cocaine, Cannabis and Other Illicit Drugs.” Our World in Data, 26 June 2022, ourworldindata.org/illicit-drug-use
- NHS Choices. Addiction: What Is It? 2023, www.nhs.uk/live-well/addiction-support/addiction-what-is-it/
- Felman, Adam. “What Is Addiction?” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 26 Oct. 2018, www.medicalnewstoday.com/articles/323465
- Tyler, Mara. “What Is Addiction?” Healthline, Healthline Media, 3 July 2014, www.healthline.com/health/addiction
Alte afecțiuni similare
Demență
Demența este un termen medical folosit pentru a descrie deteriorarea capacității mintale. Nu este o afecțiune în sine, este un simptom asociat cu declinul memoriei sau...
Vezi detalii
Demența vasculară
Demența vasculară este un termen general, care descrie problemele legate de raționament, planificare, judecată, memorie și alte procese cognitive, cauzate de leziuni ale...
Vezi detalii
Demineralizare dinţi
Demineralizarea dentară este procesul prin care mineralele, în principal calciu și fosfat, se pierd din smalțul dinților. Acest proces este un precursor al cariilor...
Vezi detalii
Depresia postpartum
Depresia postpartum este o combinație complexă de modificări fizice, emoționale și comportamentale care au loc la unele femei după naștere. Potrivit definițiilor de...
Vezi detalii
Depresie
Depresia este una dintre cele mai comune forme de tulburare mintală ale populației. Are o prevalență de până la 15% și este asociată cu un grad substanțial de...
Vezi detalii
Dermatita
Dermatita reprezintă o inflamare a pielii asociată cu mâncărime (prurit), care se caracterizează prin modificarea aspectului normal al pielii - implică o erupție...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.