Demența vasculară

Despre demența vasculară

Demența vasculară este un termen general, care descrie problemele legate de raționament, planificare, judecată, memorie și alte procese cognitive, cauzate de leziuni ale creierului în urma afectării fluxului sanguin.

Demența vasculară poate apărea după un accident vascular cerebral, în urma căruia o arteră din creier a fost blocată. Un AVC nu provoacă întotdeauna demență vasculară, ci aceasta depinde de severitatea lui. De asemenea, demența vasculară poate fi declanșată și de alte afecțiuni care vizează vasele de sânge și reduc circulația sanguină spre creier.

În comparație cu boala Alzheimer, care apare atunci când celulele nervoase ale creierului se descompun, demența vasculară se declanșează când o parte a creierului nu primește suficient sânge pentru a transporta oxigenul și nutrienții de care acesta are nevoie.

Deoarece are o incidență mai scăzută decât boala Alzheimer, mulți oameni nu suspectează demența vasculară atunci când uitarea începe să devină o problemă. Deși se manifestă diferit, este posibil ca un pacient să sufere și de demență vasculară, și de boala Alzheimer.

Factori de risc

În general, factorii de risc pentru demența vasculară sunt aceiași cu cei pentru bolile de inimă și accident vascular cerebral și includ:

• înaintarea în vârstă: tulburarea este rară înainte de 65 de ani, iar riscul crește substanțial până la 90 de ani;
• antecedente de atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale: dacă ați suferit un atac de cord, este posibil să aveți un risc crescut de a avea probleme cu vasele de sânge din creier; leziunile cerebrale care apar în urma unui accident vascular cerebral sau a unui atac ischemic tranzitoriu pot crește riscul de a dezvolta demență vasculară;
• îmbătrânire anormală a vaselor de sânge (ateroscleroză): apare atunci când în artere se acumulează depozite de colesterol și alte substanțe (placă), ce îngustează vasele de sânge. Ateroscleroza poate crește riscul de demență vasculară, prin reducerea fluxului de sânge care hrănește creierul;
• colesterol ridicat: nivelurile crescute de lipoproteine cu densitate joasă (LDL) - colesterolul „rău” - sunt asociate cu un risc crescut de demență vasculară;
• tensiune arterială crescută: când tensiunea arterială este prea mare, aceasta pune o presiune suplimentară asupra vaselor de sânge din tot corpul, inclusiv din creier; acest lucru crește riscul de probleme vasculare la nivelul creierului;
• diabet: nivelurile ridicate de glucoză dăunează vaselor de sânge din tot corpul; deteriorarea vaselor de sânge ale creierului poate crește riscul de accident vascular cerebral și demență vasculară;
• fumat: afectează direct vasele de sânge, crescând riscul de ateroscleroză și alte boli circulatorii, inclusiv demență vasculară;
• obezitate: excesul de greutate este un factor de risc recunoscut pentru bolile vasculare în general și, prin urmare, crește riscul de demență vasculară;
• fibrilație atrială: din cauza ritmului cardiac anormal specific acestei afecțiuni, camerele superioare ale inimii încep să bată rapid și neregulat, necoordonate cu camerele inferioare; fibrilația atrială crește riscul de accident vascular cerebral deoarece determină formarea de cheaguri de sânge în inimă, care se pot rupe și pot ajunge la vasele de sânge ale creierului.

Diagnosticare

Medicul neurolog poate determina aproape întotdeauna demența vasculară pe baza simptomelor, a informațiilor furnizate de pacient, a istoricului medical al acestuia (accident vascular cerebral sau afecțiuni ale inimii și vaselor de sânge), precum și a testelor specifice:

• teste de laborator: colesterol, glicemie.
• teste pentru a exclude alte cauze potențiale de pierdere a memoriei și de confuzie:
  • tulburări tiroidiene;
  • deficiențe de vitamine;
  • examen neurologic: evaluează reflexele, tonusul și forța musculară (de-o parte și de cealaltă a corpului), abilitatea de a te ridica de pe scaun și de a traversa camera, simțul tactil și al văzului, coordonarea, echilibrul;
  • evaluarea tensiunii arteriale.
• imagistica creierului: poate identifica anomalii vizibile cauzate de accidente vasculare cerebrale, boli ale vaselor de sânge, tumori sau traume, care pot provoca modificări în gândire și raționament; procedurile de imagistică cerebrală pe care medicul le poate recomanda pentru diagnosticarea demenței vasculare includ:
  • imagistica prin rezonanță magnetică (RMN): este, în general, testul de imagistică preferat, deoarece RMN-ul poate oferi mai multe detalii decât tomografia computerizată (CT) despre accidente vasculare cerebrale sau anomalii ale vaselor de sânge; este testul de elecție pentru evaluarea demenței vasculare;
  • tomografia computerizată (CT): scanarea CT poate să ofere informații despre structura creierului și să detecteze semnele unui accident vascular cerebral, ale unui atac ischemic tranzitoriu, ale unei modificări a vaselor de sânge sau a unei tumori;
• teste neuropsihologice: evaluează capacitatea de a:
  • vorbi, scrie și înțelege limbajul;
  • lucra cu numere;
  • învăța și reține informații;
  • elabora un plan și rezolva o problemă;
  • răspunde eficient la situații ipotetice.

Testele neuropsihologice arată uneori rezultate caracteristice pentru pacienții cu diferite tipuri de demență: persoanele cu demență vasculară pot avea nevoie de un timp îndelungat pentru a analiza o problemă și a dezvolta o soluție eficientă; este mai puțin probabil, însă, ca acestea să aibă dificultăți în a învăța informații noi și a-și aminti decât persoanele cu demență cauzată de boala Alzheimer (cu excepția cazului în care problemele cu vasele de sânge afectează anumite regiuni ale creierului importante pentru memorie). Cu toate acestea, există adesea o mulțime de suprapuneri în rezultatele examenelor pentru persoanele cu demență vasculară și persoanele care au, de asemenea, modificări ale creierului bolii Alzheimer.

Prevenție

Sănătatea vaselor de sânge ale creierului este strâns legată de sănătatea generală a inimii. Respectarea anumitor reguli pentru menținerea sănătoasă a inimii poate ajuta, de asemenea, la reducerea riscului de demență vasculară:

• menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase;
• prevenirea și controlul diabetul;
• renunțarea la fumat;
• activitatea fizică regulată;
• menținerea sub control a colesterolului.