Dopamina (hormonul plăcerii): de ce e important pentru sănătatea organismului uman?

Specialități

06 August 2025

Autor: Echipa medicală MedLife

Despre dopamină

Dopamina este un neurotransmițător produs în creier. Este important ca în organism să existe o cantitate optimă de dopamină naturală, deoarece acest hormon influențează în mod direct starea generală. De asemenea, neurotransmițătorul ajută celulele nervoase să își trimită mesaje între ele.

Dopamina și serotonina sunt considerate hormoni ai fericirii, deoarece ambele joacă un rol în starea de bine. Deși acționează prin mecanisme diferite, ambele contribuie la senzația de satisfacție și la capacitatea de a face față stresului cotidian. Dopamina este legată de recompensă și plăcere, în timp ce serotonina susține stabilitatea emoțională și somnul odihnitor. Împreună, influențează modul în care percepem lumea, reacționăm la provocări și ne raportăm la propria persoană. Un echilibru între cei doi neurotransmițători poate susține o stare mentală pozitivă și o relație armonioasă cu mediul înconjurător.

Disfuncția sistemului dopaminergic este corelată cu numeroase afecțiuni ale sistemului nervos. Nivelurile modificate de dopamină influențează capacitatea de concentrare, motivația și reacțiile emoționale. În timp, pot apărea schimbări în comportament, în percepția recompensei sau în modul în care sunt gestionați stimulii externi. Astfel, atât scăderea, cât și creșterea nivelului de dopamină în afara intervalelor considerate normale pot influența semnificativ calitatea vieții și pot necesita intervenție specializată. Înțelegerea rolului dopaminei în funcționarea sistemului nervos oferă o perspectivă valoroasă asupra echilibrului neurochimic și a influenței sale asupra stării generale.

Ce rol are și ce efecte produce dopamina?

Mulți oameni aud despre dopamina, ce este și ce rol joacă în starea de bine, fără să cunoască detalii despre acest neurotransmițător. Dopamina este responsabilă cu senzațiile de plăcere, satisfacție și motivație. Atunci când o persoană are o stare generală bună, bazată pe faptul că a bifat un succes, în creier apare un val de dopamină. Este posibil totuși să începi să îți dorești mai mult din această „recompensă”, care este datorată experiențelor plăcute (performațe profesionale, sex, mâncare bună, succes pe plan personal etc.). Alcoolul și substanțele interzise provoacă și ele o creștere a nivelului de dopamină, motiv pentru care oamenii devin dependenți de ele.

Dopamina are roluri importante și în:

comportamente care implică motivație, pedeapsă și recompensă. Dopamina este un element-cheie în sistemul de recompensă al creierului. Ea este eliberată atunci când anticipăm sau primim o recompensă, ceea ce ne motivează să repetăm comportamentele care au dus la acel rezultat plăcut. În același timp, nivelurile scăzute de dopamină pot fi asociate cu lipsa de motivație sau cu evitarea unor acțiuni percepute ca neplăcute. Dopamina nu susține doar dorința de a acționa, ci și învățarea prin asocierea dintre acțiuni și consecințele lor;
funcții cognitive care implică atenția, învățarea și memoria (pe termen scurt). Dopamina contribuie la formarea și consolidarea conexiunilor neuronale implicate în procesele de învățare și memorare. Ea ajută creierul să filtreze informațiile relevante și să le rețină mai eficient, menținând atenția susținută și capacitatea de a învăța din experiență. În special în memoria de lucru, dopamina facilitează manipularea informațiilor pe termen scurt, esențială pentru luarea deciziilor rapide și adaptarea la situații noi;
mișcare voluntară. Dopamina este implicată în controlul mișcărilor prin intermediul ganglionilor bazali, o regiune a creierului care coordonează comenzile motorii. Nivelurile adecvate de dopamină permit mișcări fluide și precise, în timp ce un deficit poate duce la rigiditate, tremor sau încetinirea mișcărilor. Această funcție este necesară pentru activitățile zilnice, de la mers și scris până la gesturi fine;
procesarea durerii. Dopamina influențează modul în care creierul percepe și reglează durerea. Ea poate modula intensitatea senzației dureroase și poate contribui la reducerea disconfortului în anumite contexte. De exemplu, în situații în care apare o recompensă sau o stare de bine, dopamina poate diminua percepția durerii, ceea ce explică de ce uneori durerea este mai ușor de tolerat în momente de satisfacție sau entuziasm;
somn și vise. Dopamina joacă un rol activ în reglarea ciclurilor de somn, în special în tranziția către somnul REM — faza în care apar visele. Activitatea dopaminei în anumite regiuni ale creierului, precum zona tegmentală ventrală, influențează intensitatea viselor și calitatea somnului. Dezechilibrele dopaminice pot duce la tulburări de somn, vise fragmentate sau dificultăți în menținerea unui ritm circadian stabil;
reglarea stării de spirit. Deficiența de dopamină poate afecta echilibrul emoțional și capacitatea de a simți plăcere, satisfacție sau entuziasm. În astfel de situații, pot apărea apatie, lipsă de interes și o dispoziție generală scăzută. Pe de altă parte, un nivel crescut de dopamină poate susține o stare de spirit pozitivă și o atitudine proactivă. Despre dopamină se poate spune că are un rol esențial în modul în care creierul procesează emoțiile și construiește percepția asupra realității. Prin acțiunea sa asupra centrilor emoționali, influențează felul în care interpretăm experiențele cotidiene și răspundem la stimuli externi, contribuind astfel la echilibrul dintre reacțiile afective și comportamentele noastre.

Dopamina este o substanță chimică ce are un rol determinant în starea de bine, de fericire. Când guști mâncarea ta preferată, primești un boost de dopamină, inclusiv anticiparea acestei senzații stimulează producția hormonului fericirii.

Excesul de dopamină

Nivelurile ridicate de dopamină și activitatea excesivă a acesteia în creier pot fi debilitante.

O producție în exces de dopamină poate să fie legată de:

anxietate;
exces de energie sau mânie;
stres intens;
dorință sexuală exacerbată;
insomnie;
agresivitate;
halucinații.

În cazul în care apar oricare dintre aceste simptome, este important să se apeleze la sprijinul unui specialist.

Chiar dacă dopamina are un rol în învățare și memorare, dopajul „academic” nu este o soluție. Această expresie se referă la administrarea de medicamente ce stimulează producția de dopamină, pentru ca studenții sau elevii să aibă rezultate mai bune. Totuși, această practică nu funcționează și, mai mult decât atât, poate să prezinte numeroase efecte secundare potențial periculoase.

O gamă largă de afecțiuni medicale provin dintr-un nivel excesiv de dopamină. Unele sunt considerate psihologice, în timp ce altele sunt clasificate ca fiind fiziologice, iar altele ca un amestec al celor două.

Condițiile de sănătate mintală legate de o cantitate prea mare de dopamină includ:

dependență;
schizofrenie;
depresie;
tulburare bipolară;
tulburare cu deficit de atenție/hiperactivitate;
tulburare obsesiv-compulsivă;
tulburare de alimentație excesivă;
boala Parkinson;
boala Huntington;
sindromul picioarelor neliniștite.

Rolul dopaminei în recompensă și motivație este ceea ce, de fapt, dă dependență. Fie că este vorba de droguri, mâncare, jocuri de noroc, cumpărături sau sex, obținerea recompensei oferă creierului o senzație de plăcere care duce la declanșarea dorinței de a repeta comportamentul ce a generat starea de bine.

Deficitul de dopamină

O cantitate scăzută de dopamină în organism are efecte de natură fizică, cognitivă și emoțională. Din hormonul fericirii, dopamina poate să devină hormonului depresiei. Simptomele diferitelor afecțiuni variază în funcție de regiunea creierului în care lipsește activitatea dopaminei.

Simptomele deficitului de dopamină includ:

mușchi rigizi și dureroși;
tremurături;
crampe sau spasme musculare;
probleme de echilibru și coordonare;
un mers care implică, adesea, pași mici, târâiți;
degradarea abilităților motorii fine;
constipație;
dificultate la mâncat și la înghițire;
tulburări cognitive;
dificultăți în concentrare;
oboseală;
lipsă de energie;
mișcare lentă sau vorbire lentă;
modificări ale dispoziției;
apetit sexual scăzut.

Influența dopaminei în afecțiunile fizice

Rolul dopaminei în cortexul motor al creierului este esențial pentru ca mușchii să efectueze mișcări fine și controlate. Activitatea inadecvată a dopaminei poate să declanșeze o serie de afecțiuni fizice:

boala Parkinson: neuronii care creează dopamină degenerează, ducând la o lipsă cronică de dopamină. Simptomele includ tremurături, rigiditate, dificultate la mers, probleme de echilibru, probleme de vorbire, dificultăți la înghițire, expresii faciale reduse;
boala Huntington: boală genetică progresivă care implică atât simptome motorii, cât și non-motorii. Simptomele includ mișcări incontrolabile, probleme cognitive, modificări de dispoziție, probleme de vorbire și dificultăți la înghițire. În cazurile grave, pacienții pot să își piardă complet capacitatea de a merge și de a vorbi;
sindromul picioarelor neliniștite: o tulburare de mișcare care implică senzații ciudate și mișcări involuntare ale picioarelor în timp ce dormi sau când te afli într-o stare relaxată. Mișcările de acest tip pot să cauzeze insomnii;
sindroame de sensibilitate centrală: un grup de afecțiuni care implică hipersensibilitate a sistemului nervos central, care poate include dereglarea dopaminei și a altor neurotransmițători. Aceste condiții provoacă reacții anormale la stimuli;
fibromialgie: hipersensibilitate la semnale de durere, lumină, zgomot, parfumuri, temperatură și, uneori, la anumite alimente. Simptomele acestei afecțiuni includ disfuncție cognitivă, sindromul picioarelor neliniștite, insomnii, anxietate, depresie, spasme musculare, dificultăți la înghițire;
encefalomielita mialgică: este o boală neuroinflamatorie care implică o activitate scăzută a dopaminei, serotoninei și norepinefrinei. Prezintă oboseală intensă plus sensibilitate extremă la efort și factori de mediu (de exemplu, zgomot, căldură, substanțe chimice). Această afecțiune provoacă disfuncție cognitivă, insomnii, anxietate, depresie, modificări bruște de dispoziție.

Influența dopaminei în afecțiunile psihiatrice

Mai multe boli mentale și comportamentale sunt asociate cu niveluri prea ridicate sau prea scăzute de dopamină:

schizofrenie: această boală prezintă psihoză, iluzii, halucinații, vorbire și comportament haotic;
tulburare depresivă majoră (depresie clinică): lipsă de interes și de motivație;
tulburare bipolară cu faze maniacale și depresive;
tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD): dificultăți în a fi atent, probleme de memorie, impulsivitate și comportament hiperactiv;
tulburare obsesiv-compulsivă (TOC): oamenii dezvoltă obsesii (gânduri sau imagini intruzive care declanșează o suferință emoțională semnificativă) și compulsii (comportamente în care cineva se angajează pentru a reduce obsesiile supărătoare - obsesia față de curățenie, obsesia față de aranjarea unor obiecte într-un anumit mod, fără a permite modificări);
tulburare de alimentație compulsivă: consum recurent de cantități mari de alimente foarte rapid, însoțit de sentimente de pierdere a controlului și sentimente de rușine, suferință sau vinovăție.

Excesul sau deficitul de dopamină poate interfera grav cu calitatea vieții. Ori de câte ori apar simptome neobișnuite, o vizită la un centru de psihiatrie și psihoterapie este imperioasă, pentru a evita dezvoltarea de afecțiuni fizice sau psihice sau pentru a le diagnostica în timp util. Medicii buni de la MedLife oferă evaluări detaliate și sprijin personalizat, într-un cadru profesionist și empatic.

Bibliografie

Manon Dubol, et al. Dopamine Transporter and Reward Anticipation in a Dimensional Perspective: A Multimodal Brain Imaging Study. Vol. 43, no. 4, 22 Aug. 2017, pp. 820–827, www.ncbi.nlm.nih.gov, https://doi.org/10.1038/npp.2017.183;
Grace, Anthony A. Dysregulation of the Dopamine System in the Pathophysiology of Schizophrenia and Depression. Vol. 17, no. 8, 3 June 2016, pp. 524–532, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.go , https://doi.org/10.1038/nrn.2016.57;
Birn, Rasmus M, et al. Changes in Endogenous Dopamine Induced by Methylphenidate Predict Functional Connectivity in Nonhuman Primates. Vol. 39, no. 8, 10 Dec. 2018, pp. 1436–1444, www.ncbi.nlm.nih.gov; https://doi.org/10.1523/jneurosci.2513-18.2018;
Slaney, Thomas R, et al. Chemical Gradients within Brain Extracellular Space Measured Using Low Flow Push–Pull Perfusion Sampling in Vivo. Vol. 4, no. 2, 16 Nov. 2012, pp. 321–329, www.ncbi.nlm.nih.gov, https://doi.org/10.1021/cn300158p;
Dzirasa, Kafui, et al. “Dopaminergic Control of Sleep–Wake States.” Journal of Neuroscience, vol. 26, no. 41, 11 Oct. 2006, pp. 10577–10589, www.jneurosci.org/content/26/41/10577, https://doi.org/10.1523/JNEUROSCI.1767-06.2006.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.

Detaliile Pacientului

Numele pacientului *

Număr de telefon *

Adresa de e-mail *

Detaliile Programării

Data *

Alege tipul programării *

Alege o unitate medicală *

Alege o specialitate *

Mesajul tău

* Toate câmpurile sunt obligatorii.

Articole din aceeași categorie

Specialități

Somn excesiv, tanar oprind alarma unui ceas pentru a dormi mai mult

Riscurile somnului în exces: 7 probleme de sănătate asociate

Se știe că somnul are o deosebită importanță pentru sănătatea generală a organismului. De cele mai multe ori, accentul se pune însă pe efectele negative ale lipsei de somn. Despre riscurile la care ne supunem dacă avem un program prelungit de somn se vorbește mai puțin, deși și aceste...

Specialități

Nod in gat glob hystericus ce trebuie sa stii

Nod în gât (globus hystericus): ce trebuie să știi?

Senzația de nod în gât, cunoscută în termeni medicali sub denumirea de globus hystericus, disfagie nevrotică sau globus faringeus, reprezintă senzația de corp străin în gât, de contracție laringo-faringiană sau de tensiune la nivelul gâtului, asociată frecvent cu afecțiuni ale faring...

Specialități

Ce să nu mănânci dacă ai probleme cu glanda tiroidă?

Multe persoane care au fost diagnosticate cu afecțiuni ale tiroidei se întreabă ce alimente pot consuma și ce ar trebui să evite. Dintr-o perspectivă medicală generală, dacă ai o dietă echilibrată și un stil de viață sănătos, majoritatea alimentelor pot fi consumate fără probleme, ...