MEDICINA GENERALA

24 Iulie 2023

Importanța dopaminei (hormonul plăcerii) pentru sănătatea organismului uman

scris de

Echipa medicală MedLife

Reprezentare grafica a dopaminei

Despre dopamină

Dopamina este un neurotransmițător produs în creier. Este important ca în organism să existe o cantitate optimă de dopamină naturală, deoarece acest hormon influențează în mod direct starea generală. De asemenea, neurotransmițătorul ajută celulele nervoase să își trimită mesaje între ele, dar și către alte părți ale creierului.

Dopamina și serotonina sunt considerate hormoni ai fericirii, deoarece ambele joacă un rol în starea de bine.

Disfuncția sistemului dopaminergic este corelată cu numeroase afecțiuni ale sistemului nervos.

Ce rol are și ce efecte produce dopamina

Dopamina este responsabilă cu senzațiile de plăcere, satisfacție și motivație. Atunci când o persoană are o stare generală bună, bazată pe faptul că a bifat un succes, în creier apare un val de dopamină. Este posibil, totuși, să începi să îți dorești mai mult din această „recompensă”, care este datorată experiențelor plăcute (performațe profesionale, sex, mâncare bună, succes pe plan personal ,etc.). Alcoolul și substanțele interzise provoacă și ele o creștere a nivelului de dopamină, motiv pentru care oamenii devin dependenți de ele.

Dopamina are roluri importante și în:

  • comportamente care implică motivație, pedeapsă și recompensă;
  • funcții cognitive care implică atenția, învățarea și memoria (pe termen scurt);
  • mișcare voluntară;
  • procesarea durerii;
  • somn și vise;
  • reglarea stării de spirit.

Dopamina este o substanță chimică cu un rol determinant în starea de bine, de fericire. Când guști mâncarea ta preferată, primești un boost de dopamină, inclusiv anticiparea acestei senzații stimulează producția hormonului fericirii.

Excesul de dopamină

Nivelurile ridicate de dopamină și activitatea excesivă a acesteia în creier pot fi debilitante.

O producție în exces de dopamină poate să fie legată de:

  • anxietate;
  • exces de energie sau mânie;
  • sentimente crescute de stres;
  • dorință sexuală ridicată;
  • insomnie;
  • agresivitate;
  • halucinații.

În cazul în care apar oricare dintre aceste simptome, este important să se apeleze la sprijinul unui specialist.

Chiar dacă dopamina are un rol în învățare și memorare, dopajul „academic” nu este o soluție. Această expresie se referă la administrarea de medicamente ce stimulează producția de dopamină, pentru ca studenții sau elevii să aibă rezultate mai bune. Totuși, această practică nu funcționează și, mai mult decât atât, poate să prezinte numeroase efecte secundare potențial periculoase.

O gamă largă de afecțiuni medicale provin dintr-un nivel excesiv de dopamină. Unele sunt considerate psihologice, în timp ce altele sunt clasificate ca fiind fiziologice, iar altele ca un amestec al celor două.

Condițiile de sănătate mintală legate de o cantitate prea mare de dopamină includ:

  • dependență;
  • schizofrenie;
  • depresie;
  • tulburare bipolară;
  • tulburare cu deficit de atenție/hiperactivitate;
  • tulburare obsesiv-compulsivă;
  • tulburare de alimentație excesivă;
  • boala Parkinson;
  • boala Huntington;
  • sindromul picioarelor neliniștite.

Rolul dopaminei în recompensă și motivație este ceea ce, de fapt, dă dependență. Fie că este vorba de droguri, mâncare, jocuri de noroc, cumpărături sau sex, obținerea recompensei oferă creierului o senzație de plăcere care duce la declanșarea dorinței de a repeta comportamentul ce a generat starea de bine.

Deficitul de dopamină

O cantitate scăzută de dopamină în organism are efecte de natură fizică, cognitivă și emoțională. Din hormonul fericirii, dopamina poate să devină hormonului depresiei. Simptomele diferitelor afecțiuni variază în funcție de regiunea creierului în care lipsește activitatea dopaminei.

Simptomele deficitului de dopamină includ:

  • mușchi rigizi și dureroși;
  • tremurături;
  • crampe sau spasme musculare;
  • probleme de echilibru și coordonare;
  • un mers care implică, adesea, pași mici, târâiți;
  • degradarea abilităților motorii fine;
  • constipație;
  • dificultate la mâncat și la înghițire;
  • tulburări cognitive;
  • dificultăți în concentrare;
  • oboseală;
  • lipsă de energie;
  • mișcare lentă sau vorbire lentă;
  • modificări ale dispoziției;
  • apetit sexual scăzut.

Influența dopaminei în afecțiunile fizice

Rolul dopaminei în cortexul motor al creierului este esențial pentru ca mușchii să efectueze mișcări fine și controlate. Activitatea inadecvată a dopaminei poate să declanșeze o serie de afecțiuni fizice.

  • boala Parkinson: neuronii care creează dopamină degenerează, ducând la o lipsă cronică de dopamină. Simptomele includ tremurături, rigiditate, dificultate la mers, probleme de echilibru, probleme de vorbire, dificultăți în înghițire, expresii faciale reduse;
  • boala Huntington: boală genetică progresivă care implică atât simptome motorii, cât și non-motorii. Simptomele includ mișcări incontrolabile, probleme cognitive, modificări de dispoziție, probleme de vorbire și dificultăți în înghițire. În cazurile grave, pacienții pot să își piardă complet capacitatea de a merge și de a vorbi;
  • sindromul picioarelor neliniștite: o tulburare de mișcare care implică senzații ciudate și mișcări involuntare ale picioarelor în timp ce dormi sau când te afli într-o stare relaxată. Mișcările de acest tip pot să cauzeze insomnii;
  • sindroame de sensibilitate centrală: un grup de afecțiuni care implică hipersensibilitate a sistemului nervos central, care poate include dereglarea dopaminei și a altor neurotransmițători. Aceste condiții provoacă reacții anormale la stimuli;
  • fibromialgie: hipersensibilitate la semnale de durere, lumină, zgomot, parfumuri, temperatură și, uneori, la anumite alimente. Simptomele acestei afecțiuni includ disfuncție cognitivă, sindromul picioarelor neliniștite, insomnii, anxietate, depresie, spasme musculare, dificultăți de înghițire;
  • encefalomielita mialgică: este o boală neuroinflamatoare care implică o activitate scăzută a dopaminei, serotoninei și norepinefrinei. Prezintă oboseală intensă plus sensibilitate extremă la efort și factori de mediu (de exemplu, zgomot, căldură, substanțe chimice). Această afecțiune provoacă disfuncție cognitivă, insomnii, anxietate, depresie, modificări bruște de dispoziție.

Influența dopaminei în afecțiunile psihiatrice

Mai multe boli mentale și comportamentale sunt asociate cu niveluri prea ridicate sau prea scăzute de dopamină.

  • Schizofrenie: această boală prezintă psihoză, iluzii, halucinații, vorbire și comportament haotic;
  • Tulburare depresivă majoră (depresie clinică): lipsă de interes și de motivație;
  • Tulburare bipolară cu faze maniacale și depresive;
  • Tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD): dificultăți de atenție, probleme de memorie, impulsivitate și comportament hiperactiv;
  • Tulburare obsesiv-compulsivă (TOC): pacienții oamenii dezvoltă obsesii (gânduri sau imagini intruzive care declanșează o suferință emoțională semnificativă) și compulsii (comportamente în care cineva se angajează pentru a reduce obsesiile supărătoare - obsesia față de curățenie, obsesia față de aranjarea unor obiecte într-un anumit mod, fără a permite modificări);
  • Tulburare de alimentație excesivă: consum recurent de cantități mari de alimente foarte rapid, însoțit de sentimente de pierdere a controlului și sentimente de rușine, suferință sau vinovăție.

Excesul sau deficitul de dopamină poate interfera grav cu calitatea vieții. Ori de câte ori apar simptome neobișnuite, cumulate, o vizită la un centru de psihiatrie și psihoterapie este imperios necesară, pentru a evita dezvoltarea de afecțiuni fizice sau psihice sau pentru a le diagnostica în timp util.

Bibliografie

  1. Manon Dubol, et al. Dopamine Transporter and Reward Anticipation in a Dimensional Perspective: A Multimodal Brain Imaging Study. Vol. 43, no. 4, 22 Aug. 2017, pp. 820–827, www.ncbi.nlm.nih.gov, https://doi.org/10.1038/npp.2017.183
  2. Grace, Anthony A. Dysregulation of the Dopamine System in the Pathophysiology of Schizophrenia and Depression. Vol. 17, no. 8, 3 June 2016, pp. 524–532, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.go , https://doi.org/10.1038/nrn.2016.57
  3. Birn, Rasmus M, et al. Changes in Endogenous Dopamine Induced by Methylphenidate Predict Functional Connectivity in Nonhuman Primates. Vol. 39, no. 8, 10 Dec. 2018, pp. 1436–1444, www.ncbi.nlm.nih.gov , https://doi.org/10.1523/jneurosci.2513-18.2018
  4. Slaney, Thomas R, et al. Chemical Gradients within Brain Extracellular Space Measured Using Low Flow Push–Pull Perfusion Sampling in Vivo. Vol. 4, no. 2, 16 Nov. 2012, pp. 321–329, www.ncbi.nlm.nih.gov, https://doi.org/10.1021/cn300158p



Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.