medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Hipotermie

Hipotermie

Descoperă informații utile despre hipotermie: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre hipotermie

Temperatura normală a corpului nostru este situată între 36,1 - 37,8oC. Așadar, hipotermia se instalează atunci când corpul este expus la temperaturi foarte scăzute o perioadă variabilă de timp. Sunt în pericol de a suferi de hipotermie persoanele care lucrează în camere frigorifice sau persoanele care lucrează sau călătoresc în zone cu temperaturi scăzute, fără echipament de protecție adecvat. De asemenea, se mai poate instala hipotermia la persoanele care rămân vreme îndelungată în haine ude (persoanele care urcă pe munte la altitudini ridicate, în anotimp ploios și răcoros), în atmosferă cu temperatură scăzută sau cele care petrec mai mult timp în bazine de înot cu apă rece, în mări sau oceane.

Dacă temperatura corpului scade sub 35oC poate să apară șocul hipotermic, iar în acest caz este vorba despre o urgență medicală care ar trebui să conducă pacientul la camera de gardă. În această stare este afectat profund sistemul cardiovascular și în consecință, funcționarea normală a întregului organism.

Tipuri de hipotermie

Hipotermia poate fi clasificată în:

  • hipotermie ușoară (32-35°C);
  • hipotermie moderată (28-32°C);
  • hipotermie severă (sub 28°C).

Această clasificare a hipotermiei ține seama de gravitatea simptomelor care se manifestă și de dificultatea de a recupera funcțiile interne.

hipotermie-cauze-simptome-tratament

Cauze

Când este supus unor temperaturi foarte mici, corpul pierde căldură mai rapid decât o poate produce. Pentru a face față temperaturilor scăzute, corpul consumă mai multă energie din cea stocată în corp. Hipotermia este cu atât mai gravă cu cât poate afecta circulația cerebrală, ceea ce face ca persoana afectată să nu mai aibă capacitatea de a gândi sau de a acționa corect și eficient în sensul salvării proprii.

Nu este obligatoriu ca hipotermia să se instaleze doar la temperaturi foarte scăzute, ea se poate instala și când este mai puțin frig, atunci când persoana adoarme de pildă pe o suprafață rece sau când rămâne în haine ude în atmosferă răcoroasă sau dacă petrece prea mult timp în piscină/ mare cu apă foarte rece.

Ceea ce trebuie reținut este că hipotermia încetinește funcțiile fiziologice (sistemul cardiovascular, sistemul respirator, metabolismul), iar termoreglarea organismului nu mai funcționează normal sub 30 de grade Celsius, având nevoie rapidă de o sursă de căldură externă pentru a reintra în parametrii normali.

Factori de risc

Există mai mulți factori care favorizează hipotermia:

  • vârsta: bebelușii și persoanele în vârstă prezintă cel mai mare risc de hipotermie, pentru că organismul lor prezintă o capacitate scăzută de a-și regla temperatura corpului. Acesta este motivul pentru care copiii foarte mici și seniorii trebuie să fie îmbrăcați corespunzător temperaturii de afară, pentru a nu ajunge să sufere de hipotermie.
  • consum de alcool/droguri: o persoană care face abuz de alcool sau consumă droguri riscă să nu-și mai dea seama dacă îi este frig, fiindu-i afectate atât centrul termoreglării din creier, cât și capacitatea cognitivă, cu atât mai mult cu cât alcoolul poate crea senzația de căldură. Se poate ajunge în situații de risc, iar persoana nu mai poate să se salveze.
  • afecțiuni psihice: persoanele care pot fi mai afectate de hipotermie sunt cele care suferă de schizofrenie, tulburări bipolare, demență. Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât este foarte greu de comunicat cu aceste persoane. Ele având capacitatea de discernământ afectată, s-ar putea să nu-și dea seama că nu sunt îmbrăcate corespunzător, sau că este prea frig și nu trebuie să rămână prea mult timp afară. 
  • unele tratamente: există medicamente care pot afecta capacitatea unui organism de a se termoregla, cum ar fi antidepresivele, sedativele sau medicamentele din categoria antipsihoticelor. De obicei, atunci când medicul prescrie astfel de medicamente, informează pacientul și aparținătorii acestuia că există și pericolul hipotermiei în cazul expunerii la frig.
  • zonele cu temperaturi scăzute: regiunile în care temperaturile sunt foarte scăzute reprezintă un factor important de risc pentru cei care locuiesc acolo, dar mai ales pentru turiști. De aceea, informarea despre caracteristicile zonei este extrem de importantă, putând contribui la dotarea bagajului cu toate cele necesare evitării tuturor situațiilor neprevăzute.

Sunt și alte afecțiuni care pot fi un factor de risc pentru instalarea hipotermiei:

  • hipotiroidismul;
  • artrita;
  • deshidratarea;
  • diabetul zaharat;
  • boli neurologice-AVC ,epilepsie, boala Parkinson;
  • malnutriția, subnutriția;
  • leziuni ale coloanei vertebrale;
  • arsurile.

Simptome

Simptomele hipotermiei depind de gravitatea acesteia. Astfel:


Simptomele unei hipotermii ușoare (32-35°C)

  • frisoane puternice: acestea permit corpului ca temperatura să scadă și mai rapid;
  • letargie/ somnolență sau agitație psihomotorie;
  • slăbiciune musculară;
  • modificări ale ritmului cardiac (bradicardie - puls scăzut, aritmii cardiace);
  • instalarea unei stări de confuzie;
  • respirație dificilă - scăderea frecvenței respiratorii.

Simptomele unei hipotermii moderate (28-32°C)

  • frisoanele sunt moderate sau severe, pot fi și variabile;
  • bradiaritmie;
  • tensiune arterială mică;
  • halucinații;
  • rigiditate musculară;
  • ataxie;
  • precomă sau comă;
  • respirație slabă - scăderea frecvenței respiratorii.

Simptomele unei hipotermii severe (sub 28°C)

  • bradiaritmie;
  • hipotensiune arterială;
  • rigiditate musculară;
  • comă;
  • areflexie;
  • edem pulmonar acut;
  • stop cardio-respirator.

Dacă se intervine cu resursele medicale adecvate în urgență, pacientul are șanse de a-și reveni, având nevoie de o perioadă îndelungată de recuperare în secția de terapie intensivă și ulterior în secția de medicină internă.

Important de știut

  • În cazul adulților, chiar dacă nu este cazul unei hipotermii severe, pot exista simptome persistente: frisoane, stare de oboseală puternică, somnolență, stare de confuzie, pierderea memoriei.
  • În cazul bebelușilor, hipotermia se manifestă printr-o letargie puternică și piele înroșită.
hipotermie-cauze-simptome-tratament

Diagnosticare

În cazul hipotermiei, diagnosticul se pune foarte ușor: se ia temperatura corpului pe cale rectală. Nu se folosesc termometrele cu mercur pentru că acestea au limita inferioară de 34oC. Dacă medicul consideră că este important, poate solicita și alte investigații cum ar fi:

  • analize de sânge: hemoleucograma, glicemie, electroliți, uree, creatinina, enzime cardiace, D-dimeri;
  • măsurarea nivelului de alcool în sânge;
  • teste toxicologice.

Tratament

Hipotermia este o urgență medicală, tocmai de aceea trebuie sunat de urgență la 112. Până la preluarea pacientului, pot fi luate câteva măsuri de prim ajutor:

  • Nu se face masaj al extremităților pacientului, în încercarea de a-i restabili circulația sângelui. Este pericol de stop cardiac prin mobilizarea trombilor existenți în vasele din periferie!
  • Dacă este posibil, pacientul este poziționat într-un spațiu încălzit sau într-un loc ferit de pericole - risc de cădere sau de alte accidente.
  • Pacientul poate fi acoperit cu o pătură, inclusiv capul, mai puțin nasul și gura. Dacă nu există pături, se poate folosi corpul unei alte persoane.
  • Dacă pacientul poartă haine care sunt ude, acestea trebuie de urgență îndepărtate (chiar tăiate dacă este cazul).
  • Dacă pacientul este conștient, i se poate administra supă sau un lichid cald (nu alcool), pentru a ajuta temperatura corpului să crească. Nu i se vor administra lichide foarte fierbinți, este pericol de stop cardiac!
  • Pacientul poate fi încălzit pasiv și cu o sticlă de apă caldă sau o compresă caldă, pusă pe abdomen sau pe piept (nu pe picioare și nici pe brațe).
  • Nu se folosește pentru încălzire un radiator sau o altă sursă de încălzire de acest fel (artificială).
  • Trebuie monitorizată respirația și pulsul central ale bolnavului, iar în clipa în care nu mai respiră trebuie făcută respirație gură la gură. Dacă pacientul ăși pierde pulsul, trebuie făcut masaj cardiac extern.

Ulterior, se poate interveni cu alte metode:

  • reîncălzirea sângelui: se extrage o cantitate de sânge, se încălzește și apoi se reintroduce în organism (este nevoie de un aparat de hemodializă).
  • administrare intravenoasă de lichide calde (ser fiziologic).
  • reîncălzirea căilor respiratorii (măști și tuburi nazale).
  • încălzirea tubului digestiv: administrarea de apă călduță în stomac printr-o sondă naso-gastrică (în cazul pacientului comatos și intubat orotraheal)

Tratamentul degerăturilor

  • Se scoate pacientul din mediul rece.
  • Se începe tratamentul zonelor afectate de degerături.
  • Se aplică bandaje de bumbac fără a compresa țesutul.
  • Se aplică comprese calde pe zonele degerate.
  • Medicul poate prescrie, dacă este cazul, antibiotice și analgezice.
  • Chiar dacă situația este gravă, nu se recomandă amputarea imediată pentru că este posibil ca țesuturile să-și revină, chiar dacă inițial acest lucru nu pare posibil.

Complicații

Asistența de urgență este necesară în cazul hipotermie, pentru a preveni instalarea șocului hipotermic. Trebuie intervenit rapid, complicațiile fiind dintre cele mai grave:

  • apariția degerăturilor este cea mai frecventă complicație. Degerăturile se instalează din cauza vasocontricției severe produse de expunerea prelungită la temperatura scăzută, având drept consecință vascularizația defectuoasă în primă fază la nivelul extremităților degetelor, pavilioanelor urechilor, nasului și ulterior și la nivelul altor structuri.
  • leziunile nervilor: exprimate prin hipoestezie sau anestezie locală care pot suprapune leziuni suplimentare.
  • cangrenă: reprezintă degeratura în faza avansată, când țesuturile sunt distruse.
  • decesul: este cu siguranță cea mai gravă complicație. De aceea trebuie intervenit cât mai rapid în cazuri de șoc hipotermic, pentru a repune sângele în mișcare și pentru ca organismul să înceapă să funcționeze normal.

Prevenție

Hipotermia poate fi prevenită printr-o serie de măsuri precum:

  • Nu pleca la drum fără haine adecvate sezonului.
  • Poartă mai multe straturi de haine.
  • Dacă pleci în expediții montane, poartă haine care pot reține căldura.
  • Poartă mănuși cu un singur deget, acoperă gâtul, nasul și gura.
  • Nu transpira în exces și schimbă des hainele ude.
  • Hainele și încălțămintea trebuie să fie confortabile, circulația sângelui nu trebuie afectată.
  • În cazul unei accidentări, anunță imediat echipele de salvare, iar dacă poți nu sta nemișcat și, mai ales, încearcă să nu adormi. Mișcă pe cât posibil măcar mâinile și picioarele.
  • Hidratează-te adecvat.

Bibliografie

  1. “Hypothermia - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/
  2. Rebecca Buffum Taylor. “Hypothermia.” WebMD, WebMD, 27 Oct. 2010, www.webmd.com
  3. Kraft, Sy. “Everything You Need to Know about Hypothermia.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 22 Dec. 2021, www.medicalnewstoday.com
  4. Moore, Kristeen. “Hypothermia.” Healthline, Healthline Media, 19 July 2012, www.healthline.com
  5. NHS Choices. Hypothermia. 2022, www.nhs.uk
  6. “Hypothermia - Better Health Channel.” Vic.gov.au, 2013, www.betterhealth.vic.gov.au
  7. Patrick, Charles. “Hypothermia.” MedicineNet, MedicineNet, 30 July 2020, www.medicinenet.co

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.