Malarie

Despre malarie

Malaria este o boală infecțioasă provocată de parazitul Plasmodium, transmisă de la o persoană la alta prin intermediul înțepăturilor de țânțar Anopheles. Parazitul este eliberat în sânge și călătorește spre ficat, unde se fixează și se maturizează. Apoi, începe să se deplaseze prin intermediul fluxului sanguin și infectează globulele roșii. Astfel că, la doar 2-3 zile de la mușcătura de țânțar, persoana purtătoare a parazitului are primele simptome, reprezentate de febră mare și frisoane.

Netratată, malaria poate provoca probleme grave de sănătate cum ar fi convulsii, leziuni ale creierului, dificultăți de respirație, insuficiență de organ și deces.

Malaria este o boală originară în Africa, des întâlnită în țările care au o climă tropicală și subtropicală. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, malaria afectează peste 100 de țări, iar în ultimii ani numărul de îmbolnăviri a crescut considerabil.

Factori de risc

Principalul factor de risc îl reprezintă călătoriile în zonele în care boala este activă, adică în regiunile tropicale și subtropicale, precum:

• Africa Subsahariană (unde riscul de malarie este cel mai ridicat);
• anumite zone din Asia de Sud și de Sud-Est;
• Insulele Pacificului Central și de Sud (Oceania);
• unele regiuni din America Centrală și de Sud.

În ce țări există risc de malarie?

95% dintre cazurile de malarie și decesele cauzate de această boală se înregistrează în Regiunea Africană a OMS. Dintre țările din această regiune, cele cu cel mai mare număr de cazuri și decese cauzate de malarie sunt Nigeria, Republica Democrată Congo și Niger. Alte țări cu risc ridicat de malarie din Regiunea Africană a OMS sunt: Burkina Faso, Camerun, Ghana, Mali, Mozambic, Sudan, Tanzania și Uganda.

Printre țările cu risc de malarie din Asia de Sud și Sud-Est se numără Etiopia, India, Indonezia, Pakistan, Myanmar, Thailanda, Vietnam, Cambodgia și Laos, în timp ce în Oceania cel mai ridicat risc de malarie este în Papua Noua Guinee, Insulele Solomon și Vanuatu. În America Centrală și de Sud, lista țărilor cu risc ridicat include: Brazilia, Venezuela, Columbia, Peru, Bolivia, Guyana, Surinam, Ecuador, Honduras, Guatemala, Nicaragua, Panama, Haiti și anumite regiuni din Republica Dominicană.

Este bine de știut că riscul de malarie poate fi diferit în aceeași țară, în funcție de regiune, anotimp, altitudine, cantitatea de precipitații și apropierea de apa stagnantă. Tocmai de aceea, măsurile de precauție trebuie adaptate în funcție de destinația exactă.

Cei mai expuși riscului de a contracta boala sunt:

• călătorii care vin din zone fără malarie;
• adulții cu vârsta de peste 65 de ani;
• copiii mici și sugarii;
• pacienti cu imunoeficienta (splenectomie sau infectati hiv/sida)
• femeile însărcinate și copiii nenăscuți (aceștia din urmă pot primi boala prin placentă).

Diagnosticare

Diagnosticarea malariei se face de un medic infecționist, în primul rând pe baza anamnezei. De asemenea, este important și istoricul medical și cel de călătorie în țările tropicale, pentru ca specialistul să poată corela simptomele cu riscul de a avea sau nu malarie.

Pentru un diagnostic precis, medicul poate cere o serie de analize de sânge pentru a verifica o eventuală anemie, teste rapide pentru depistarea paraziților, examinare microscopică a celulelor sanguine pentru a elimina suspiciunile de toxoplasmoză ori diferite alergii.

Este importantă o depistare precoce a bolii pentru a evita afectarea organelor, întrucât o persoană se poate infecta chiar dacă a urmat un tratament antimalarie.

Prevenție

Pentru a preveni apariția malariei, este recomandat ca persoanele care călătoresc în zonele cu risc ridicat să urmeze un tratament antimalarie preventiv care se administrează înainte, în timpul și după ce călătoria s-a încheiat.

De asemenea, este necesar ca persoanele în cauză să adopte măsuri de protecție împotriva înțepăturilor de țânțari.

Chimioprofilaxie

Profilaxia antimalarică este recomandată tuturor persoanelor care călătoresc în zone cu risc, iar alegerea schemei terapeutice trebuie făcută individual, în urma unui consult medical.

Schema de profilaxie va fi stabilită în funcție de mai mulți factori, inclusiv:

• regiunea și țara de destinație;
• tipul și durata călătoriei;
• speciile de Plasmodium predominate și gradul lor de rezistență la anumite medicamente;
• vârsta și sănătatea generală a pacientului;
• eventualele tratamente medicamentoase urmate;
• existența unei sarcini.

În prezent, principalele medicamente antimalarice utilizate în cadrul schemelor de tratament preventiv sunt doxiciclina, meflochina, primachina, tafenochina și atovaquona/proguanil. În funcție de medicamentul recomandat, tratamentul preventiv poate fi început cu câteva zile sau chiar cu câteva săptămâni înainte de plecarea din țară.

Persoanelor care urmează să facă o călătorie într-o zonă cu risc de malarie li se recomandă să facă un consult de medicina călătoriei cu 4-6 săptămâni înainte de plecare, pentru stabilirea celei mai potrivite strategii de prevenție și identificarea eventualelor contraindicații.

Este important de reținut că profilaxia medicamentoasă reduce riscul de îmbolnăvire, dar nu îl poate elimina complet. Tocmai de aceea, se recomandă adoptarea unor măsuri adiționale de protecție.

Evitarea înțepăturilor de țânțari

Pe lângă tratamentul profilactic, persoana în cauză trebuie să respecte și un set de reguli pentru evitarea înțepăturilor de țântari. Este recomandat:

• să poarte tot timpul pantaloni lungi și bluze cu mânecă lungă;
• să folosească plase de țânțari la geamuri, uși și la pat;
• să trateze cu substanțe anti-țânțari hainele, corturile, sacii de dormit și alte țesături;
• să folosească repelent pentru țânțari (recomandat de medic în funcție de zona de destinație) pe zonele cu piele expusă;
• să evite ieșirile în aer liber la apus și în timpul nopții, perioade în care în care țânțarii Anopheles sunt cei mai activi.

Vaccinul împotriva malariei

Până în prezent, au fost aprobate două vaccinuri împotriva malariei, dar utilizarea lor este limitată la anumite contexte geografice și grupuri de populație.

Din anul 2021, Organizația Mondială a Sănătății recomandă utilizarea pe scară largă a vaccinului RTS,S/AS01 pentru copiii din zone cu transmitere moderată până la ridicată a malariei cauzate de Plasmodium Falciparum. În anul 2023, OMS a aprobat utilizarea unui al doilea vaccin, R21/Matrix-M, tot pentru copiii din zone endemice.

În prezent, vaccinarea împotriva malariei nu este recomandată de rutină pentru majoritatea persoanelor care călătoresc în zone endemice. În cazul acestora, prevenția se bazează în principal pe evitarea înțepăturilor de țânțari și pe administrarea tratamentului profilactic recomandat de medicul lor.