medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Mastita

Mastita

Descoperă informații utile despre mastita: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre mastită

Mastita este o boală inflamatorie a sânului, care se manifestă frecvent în perioada alăptării și a lăuziei.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează incidența mastitei ca fiind între 2,6% - 30%, boala manifestându-se la 80% din cazuri în faza de vârstă între 20-40 ani și afectând până la 10% dintre femeile care alăptează.

Majoritate infecțiilor apar cel mai frevent:

  • În primele două luni de la naștere, mai ales în a doua sau a treia săptămână post-partum;
  • În perioada înțărcării.

Mastita este o patologie inflamatorie/infecțioasă, de cele mai multe ori de origine bacteriană, care modifică aspectul și funcționalitatea sânului, în mod particular pe perioada alăptării bebelușului. 

Mastita afectează de fapt ductele mamare, adică canalele galactofore care favorizează secreția laptelui matern din mamelă, prin mamelon.

În cazul apariției acestei patologii este posibilă continuare hrănirii la sân a bebelușului, acest lucru nereprezentând un risc pentru sugar. Studiile au demonstrat că alăptarea este fundamentală, deoarece drenarea sânului, adică golirea acestuia, reduce difuziunea infecției în alte zone sănătoase ale mamelei. Deocamdată nu se cunoaște motivul pentru care mastita poate afecta doar unele femei, în vreme ce altele nu sunt predispuse la această boală. 

Este posibil ca bacteriile să pătrundă prin ragadele (rănile) mamelonului, dar acest fenomen nu se petrece în toate cazurile, deoarece pot apărea mastite chiar și în cazul femeilor cu mamelon integru.

cauze simptome si tratament al mastitei

Cauze

Infecțioase, prin prezența ragadelor (fisurilor) sau a altor leziuni, putând ajunge până la ulcere ale mameloanelor și chiar leziunii cutanate ale mamelei

Neinfecțioase, atunci când sânii devin angorjați și are loc staza locală a laptelui, din cauza unui duct galactofor obstruat, în cazul în care sânul nu se golește complet, a alimentării rare a nou-născutului, sau a prinderii defectuoase a areolei de către sugar. Aceasta stază a laptelui acționează ca un teren fertil pentru creșterea microorganismelor.

Cauzele mai rare sunt cele corelate cu o igienă defectuoasă sau cu alte patologii ale mamelei.

Factori de risc

  • Mameloane crăpate cu excoriații sau ragade (pe care se poate aplica o cremă cu acid fusidic) sau mameloane cu conformație anormală;
  • Dificultăți de atașament la sân ale nou-născutului - prinderea defectuoasă a complexului mamelon-areolă;
  • Staza locală a laptelui; 
  • Omiterea hrănirii sugarului;
  • Postura anormală pe durata alăptării; 
  • Piercing pentru mamelon;
  • Aplicarea pe sân a unor tampoane al căror „spate” este de plastic și care mențin umiditatea;
  • Alimentația deficitară a mamei;
  • Primipare (femeie la prima naștere, la primul copil);
  • Lenjerie intimă, precum sutienul strâmt, care favorizează staza laptelui;
  • Frenulum scurt al sugarului (afecțiune rară);
  • Mameloane dureroase - se poate aplica peste acestea lanolină purificată;
  • Utilizarea unei pompe manuale de sân;
  • Infecție fungică;
  • Diabet sau alte boli cronice care debilitează sistemul imunitar.

Factori favorizanți

Mastita poate fi favorizată de factori de natură mecanică sau infecțioasă. În primul caz, această patologie este determinată de dificultăți ale atașamentului sugarului la sân, care pot determina leziuni cutanate, fisuri mamelonare, până la ulcere, favorizând inflamația. 

În al doilea caz, infecția apare din cauza imunității precare, care permite pătrunderea agenților patogeni, în general a bacteriilor și rareori a fungilor, în canalele galactofore.

Bacteriile care afectează cel mai frecvent infecțiile mamele sunt: Stafilococul Auriu sau Stafilococul Epidermidis și streptococii care se găsesc în mod normal la nivelul pielii. Foarte rar este întâlnită contaminarea cu Escherichia Coli sau contaminarea fungică.

Simptome

Mastita are o simptomatologie bine definită: modificările se disting printr-o durere intensă a sânului, însoțită de indurare, umflătură, roșeață, căldură locală și febră. Pielea mamelei este destinsă și în tensiune din cauza inflamației, pacienta percepe un intens disconfort și senzație de arsură. Febra și epuizarea se pot asocia cu simptome similare gripei, precum dureri musculare, frisoane și stare generală de rău.

Simptomele și semnele mastitei au un debut brusc, iar printre cele mai comune se numără:

  • Durere și/sau căldura locală a sânului;
  • Sân angorjat, întărit, umflat, tensionat și/sau de culoare roșiatică;
  • Durere și/sau senzație de arsură pe toata durata suptului;
  • Mamelon retractat;
  • Pierderi minime de sânge din mamelon;
  • Micronoduli palpabili;
  • Febră de 38⁰C și chiar mai mult;
  • Stare de rău general, similar gripei, cefaleei, asteniei, epuizării;
  • Inapetența - lipsa poftei de mancare.
Bebelus hranindu-se la san

Diagnosticare

Diagnosticul mastitei se face clinic în baza simptomelor și semnelor descrise mai sus, doar ocazional această patologie necesită examene de laborator sau paraclinice, ca de exemplu:

  1. Ecografie mamară bilaterală, iar în caz excepțional mamografie, pentru a exclude abcesul mamar, care este una dintre complicațiile mastitei;
  2. Examenul bacteriologic al laptelui este, la rândul său, rareori necesar în diagnosticul mastitei, dar ar trebui luat în considerare în cazurile unor mastite repetate, sau rezistente la tratament, ori în situațiile în care mastita s-a verificat pe perioada internării în spital. Această investigație permite identificarea agentului patogen și în consecință efectuarea unui tratament țintit, mai eficace.

Diagnosticul diferențial al mastitei este dat de:

  • Carcinomul inflamator al mamelei - forma gravă de neoplazie care se manifestă prin simptome specifice mastitei;
  • Maladia Mondor - în urma unei traume se observă o inflamație a venelor subcutanate a peretelui toracic;
  • Mastodinia - durerea ciclică a sânilor în perioada premenstruală;

Majoritatea problemelor legate de alăptare sunt direct proporționale cu atașarea incorectă la sân a nou-născutului. Dacă sugarul nu se atașează bine la mamelă, aceasta nu se golește complet, iar de aici rezultă riscul apariției mastitei.

Tratament

Dacă simptomele sunt de intensitate scăzută, de cel puțin 24 de ore, este suficientă observarea modului în care evoluează lucrurile. Deoarece factorul determinant de cele mai multe ori este staza laptelui, eficacitatea maximă o are „golirea” sânilor. În acest caz, este recomandabilă alăptarea frecventă, începând de la sânul afectat. Dacă durerea este foarte intensă și interferează cu momentul scurgerii laptelui, este utilă mulgerea manuală de către personal specializat sau cu ajutorul pompei electrice, pentru a completa golirea eficientă a sânului.

Masează sânul

Pentru a ameliora senzația dureroasă, cauzată de angorjarea sânilor, este recomandat masajul sânului, începând din zona angorjată, blocată, și continuând spre mamelon.

Tratamentul antibiotic

Dacă în 8-12 ore simptomele persistă sau se agravează (durerea devine mai intensă, roșeața însoțită de căldură locală se extinde, sau angorjarea și tumefierea sânului crește în dimensiuni), la care se adaugă și febra, se recomandă ca mama să se odihnească și să contacteze medicul curant pentru a începe un tratament antibiotic.

Tratamentul antibiotic trebuie prescris de medic, cu principii active compatibile cu alăptarea și sigur pentru sugar.

De cele mai multe ori sub tratamentul antibiotic, simptomele se ameliorează și dispar după 2-5 zile, febra încetează și ea după 24 ore, durerea după 24-48 ore, în vreme ce angorjarea și tumefierea mamelei se vor atenua treptat, până la dispariție, în următoarele zile. Roșeata poate dura până la o săptămână. Odată ce se resimt îmbunătățiri ale simptomelor, evoluția nu poate fi decât favorabilă.

Aplică împachetări calde și reci

Compresele calde se aplică înainte de alăptare. Poate ajuta și efectuarea unui duș cald. Aceste mici gesturi ajută la dilatarea canalelor galactofore și golirea completă a sânului.

În mod contrar, la finalul alăptării sau mulgerii cu pompa electrică, aplică pe sân comprese reci, pentru a reduce edemul și a alina durerea. 

Hidratează-te în mod constant

În cazul apariției mastitei, apare și febra, așadar este necesară o hidratare corespunzătoare și o alimentație sănătoasă și echilibrată.

Odihnește-te

Odată confirmată prezența mastitei, este recomandată evitarea situațiilor obositoare și extenuante. Mama are nevoie de repaus și odihnă, pe cât posibil.

Continuă hrănirea la sân

Este recomandabilă hrănirea la sân a nou-născutului, în cazul în care mama suferă de mastită, cu condiția să nu existe un abces mamar. Întreruperea lactației ar putea agrava stagnarea laptelui și crește riscul dezvoltării unui abces. În această situație este esențială susținerea din partea familiei și a cadrelor medicale, pentru ca mama să continue alăptarea la sân a bebelușului, astfel oferindu-i acestuia „beneficii” pentru sănatate.

Este de reținut faptul că în mastită, hrănirea la sân a nou-născutului nu îl expune pe acesta la un risc infecțios, microorganismele fiind inactive la nivelul tractului digestiv al copilului.

Chiar dacă respecți aceste sfaturi este necesară apelarea la un specialist care să te asiste pe durata recuperării tale, pentru a continua alăptarea până la momentul înțărcării.

Recomandări de bună practică clinică

  • Optimizarea sprijinului pentru hrănirea copilului la sân este esențială, în cazul femeilor cu mastită;
  • Examenul bacteriologic al laptelui este rareori necesar în diagnosticul mastitei, dar ar trebui luat în considerare, în cadrul cazurilor refractare și/sau dobândite în spital;
  • Antibioticele eficiente împotriva Stafilococului Auriu sunt prima intenție în tratamentul mastitei;
  • Alăptarea în cazul femeilor cu mastită nu reprezintă, în general, un risc pentru sugar și ar trebui continuată pentru menținerea producției laptelui matern.

Prognostic

Disconfortul și durerea pot afecta încrederea mamei în alăptare, pot conduce la anxietate și la înțărcarea timpurie. Mastita este principala cauza de abandon a hrănirii nou-născutului la sân, aceasta patologie putând induce scăderea producției de lapte matern și uneori alterarea proprietăților organoleptice ale acestuia. 

Mastita este destul de comună în perioada alăptării, însă acest lucru nu trebuie să te determine să subevaluezi importanța tratării acesteia, deoarece ignorată poate evolua către complicații serioase, precum abcesul mamar. În cazul în care mastita este diagnosticată și tratată corect, vindecarea este definitivă.


Complicații

În cazul în care nu vom asista la o îmbunătățire clinică după 48-72 de ore de tratament antibiotic apropiat, este necesară efectuarea unei ecografii mamare pentru excluderea unui abces mamar (acumulare de puroi la nivelul sânului).

Abcesul mamar este complicația mastitei, impunând ca tratament intervenția chirurgicală:

  • Sub control ecografic se practică aspirația conținutului abcesului - în cazul unui abces de mici dimensiuni;
  • Pentru incizia abcesului si drenajul acestuia - în situația unui abces de dimensiuni mai mari. 

Aceste proceduri se efectuează sub tratament antibiotic.

Prevenție

Alăptează fără întreruperi

Este important ca mama să nu întrerupă hrănirea copilului la sân. În cazul în care sugarul nu se atașează la sân pentru alăptare, probabilitatea apariției congestiei este foarte mare, deoarece mamela nu se golește complet de lapte. Este necesar să variezi pozițiile de alăptare și să alternezi sânii la fiecare hrănire. 

Chiar și în cazul apariției unei infecții, pacienta poate alăpta fără să dăuneze sănătății bebelușului.

Evită apariția ragadelor (escoriațiilor, leziunilor și ulcerarea mameloanelor)

Aceste leziuni pot provoca durere intensă și favorizează apariția bacteriilor și infecțiilor, de aceea, este fundamentală adoptarea unei poziții corecte a bebelușului și atașarea corespunzătoare a guriței acestuia la complexul mamelon-areolă.

Adoptă o igienă strictă 

În cazul apariției ragadelor se recomandă spălarea delicată a mameloanelor cu apă călduță și săpun, înainte și după hrănirea la sân, oricum de 3-4 ori pe zi, iar uscarea să se facă printr-o mișcare de tamponare și nu prin frecare. Aceste recomandări sunt minore, însă esențiale pentru prevenirea unei complicații sau a unei infecții. În cazul mameloanelor crăpate se mai pot aplica temporar proteze mamelonare din silicon sau unguente cu lanolină. 

Poartă haine lejere 

Este indicat să eviți hainele strâmte și să folosești sutiene comode din bumbac. În acest caz nu sunt recomandate sutienele pentru alăptat care bandajează sânul, determinând reducerea fluxului de lapte.

Bibliografie

  1. A five steps sistematic therapy for treating plugged ducts and mastitis in breastfeeding woman : A case – Control Study, Asian Nursing Research, pag. 197-202, studiu condus de Yao,. Y. și alții, în aprilie, 2021
  2. The microbiology and treatment of human mastitis - Review Microbiol Immunol., studiu efectuat de Angeliki Anghelopoulou și alții, aprilie, 2018
  3. Management of Mastitis in Breastfeeding Woman, American Family Physician, Jeanne P. Spencer și alții, septembrie, 2008
  4. Mastitis, Krogerus C. și alții, 181 (47), noiembrie, 2019
  5. Comprehensive evaluation of the risk of lactational mastitis in Chinese Woman: combined logistics analysis receiver operating curve, Yongshuo Yin și alții, martie, 2020
  6. Risk factors predicting infectious lactational mastitis: decision tree approach versus logistic regression Analysis, Leonides Fernades și alții, apărut în Maternal and Child Health Journal, septembrie, 2016

Autor

Dr. Mihaela Florentina Bruno

Medic Primar

Echipa medicală - Ginecologie și Obstetrica - Ginecologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu