medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Malnutriție

Malnutriție

Alte denumiri: Subnutriție

Descoperă informații utile despre malnutriție: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre malnutriție

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește malnutriția ca pe un dezechilibru între aportul de nutrienți necesar corpului și consumul energetic care să asigure creșterea normală și menținerea funcțiilor organismului. Cu alte cuvinte, reprezintă o tulburare cronică a stării de nutriție care survine ca urmare a dezechilibrului dintre aportul de lichide, vitamine, proteine, glucide și săruri minerale și necesarul bunei funcționări a organismului.

Malnutriția se întâlnește în special în țările subdezvoltate, cu o economie săracă, iar copiii sunt cei mai afectați. Cei care suferă de malnutriție prezintă edeme, provocate de deficitul nutrițional și de tulburările metabolice, precum hipoalbuminemie, steatoză hepatică etc. Malnutriția este direct responsabilă de decesul anual a peste 300.000 de copii cu vârsta sub cinci ani.

medic care masoara circumferinta bratului unui copil ce sufera de malnutritie

Cauze

Cea mai frecventă cauză de malnutriție este consumul alimentar inadecvat. În general, în țările în curs de dezvoltare, copiii preșcolari sunt cei mai expuși riscului de a dezvolta malnutriție, din cauza dependenței lor de adulți în furnizarea hranei. La această vârstă, necesarul proteic și consumul energetic sunt la cele mai înalte cote, iar sistemul imunitar insuficient dezvoltat crește riscul organismului de a dezvolta infecții.

Conform OMS, malnutriția poate fi de două tipuri, având cauze diferite:

  • Malnutriție primară: provocată, în general, de un aport scăzut de nutrienți alimentari, din cauza lipsei de hrană. Prognosticul în acest caz este, de obicei, bun, prin corectarea cauzei și prin un aport alimentar corect;
  • Malnutriție secundară: în general, această formă de malnutriție survine unor patologii preexistente care determină scăderea absorbției nutrienților la nivelul mucoasei gastro-intestinale (gastroententerită, boli parazitare). Alte cauze pot fi organice:
    • – malformații grave renale, digestive, cardiace;
    • – boli condiționate genetic – cromozomiale, metabolice;
    • – infecții fetale, precum toxoplasmoză, lues, citomegalovirus.

Principalele forme de malnutriție protein-calorică sunt reprezentate de „marasm” și „kwashiorkor”. Ambele forme au în comun deficitul de iod, fier și vitamina A.

Factori de risc

Factorii de risc în apariția malnutriției sunt reprezentați de:

  • greutatea mică la naştere: prematuritate, dismaturitate;
  • vârsta mică;
  • nivel sanitar şi socio-economic familial redus;
  • insuficienţa asistenţei medico-sanitare.

Simptome

Simptomele malnutriției sunt reprezentate, în general, de:

  • scădere ponderală considerabilă, determinată de pierderea de masă musculară și țesut adipos. Conform IMC-ului (indice de masă corporală), se caracterizează printr-o valoare <18,5 kg/ m2;
  • stare generală alterată, cu oboseală marcantă;
  • hipotermie;
  • edeme localizate la nivelul membrelor inferioare și ascită, provocate de carența proteică severă;
  • pierderea pilozității corporale, piele uscată și fanere friabile (unghii, păr sfărâmicioase);
  • dificultate de concentrare, letargie, pierderea conștienței;
  • insuficiență cardiacă și respiratorie.

În funcție de micronutrientul deficitar, pot exista și simptome specifice:

  • deficitul de fier: duce la oboseală, anemie, scăderea funcției cognitive, migrene, glosită (inflamația limbii), modificări ale fanerelor (păr, ungii);
  • deficitul de iod: provoacă gușă și retard mental;
  • deficitul de vitamina D: duce la creștere încetinită, rahitism, hipocalcemie;
  • deficitul de vitamina A: determină orbire nocturnă, xeroftalmie (uscarea conjunctivei și a corneei), creștere încetinită, modificări la nivel capilar;
  • deficitul de folat (forma naturală de vitamina B9): duce la glosită, anemie megaloblastică (determinată de carența de vitamina B12 și folați), defect de tub neural (segment embrionar din care se formează sistemul nervos al fătului);
  • deficitul de zinc: provoacă anemie, hepatosplenomegalie (creșterea simultană în volum a ficatului și a splinei), hiperpigmentare, hipogonadism (deficit de testosteron), scăderea răspunsului imunitar, vindecare încetinită a rănilor.
farfurie cu un singur bob de mazare pe ea

Diagnosticare

Diagnosticul de malnutriție este pus de medicul specialist nutriționist sau dietetician pe baza examenului clinic și a investigațiilor paraclinice:

  • analize de laborator: hemoleucogramă, urocultură, status proteic, examen coproparazitologic, electroliți, dozarea vitaminelor și oligoelementelor;
  • paraclinic: CT și RMN;
  • status nutrițional determinat prin examen fizic, măsurători antropometrice și istoric medical detaliat.

Tratament

Tratamentul malnutriției are ca scop realimentarea pe baza unui plan nutrițional care să corespundă cerințelor organismului și care se va realiza sub supraveghere medicală.

Tratamentul medicamentos utilizează preparate anabolizante, antidepresive, anxiolitice și simptomatice.

În cazul malnutriției secundare, se pot utiliza și antibiotice, terapie antivirală și antiparazitară, dar și oncologică. Ca terapii adjuvante, se poate apela la fizioterapie și psihoterapie.


Complicații

Netratată, malnutriția poate afecta fiecare organ din corp:

  • reduce semnificativ capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor, ceea ce înseamnă că acționează la nivelul sistemului imunitar;
  • la nivel muscular, se observă atrofia și chiar apariția de ulcere și formarea de trombi;
  • la nivel cardiac, poate să apară insuficiența cardiacă;
  • la nivel reproducător, poate provoca infertilitate, iar dacă, totuși, apare o sarcină, crește riscul ca, la vârstă adultă, copilul să dezvolte diabet zaharat, boli cardiovasculare sau atac vascular cerebral;
  • alte complicații care pot surveni la copiii și adolescenții care suferă de malnutriție sunt: deficitul de creștere, dezvoltarea sexuală întârziată, reducerea masei musculare și a forței, dezvoltarea intelectuală întârziată, creșterea riscului de osteoporoză în timpul vieții.

Prevenție

Prevenția malnutriției se poate face prin intervenție individuală, printr-un aport alimentar corect, dar și prin intervenție generală la nivel de comunitate. Este important să se asigure hrana necesară, să se realizeze consiliere privind obiceiurile alimentare, dar și să se elaboreze un plan alimentar corect.

Din punct de vedere alimentar, este indicat consumul de alimente bogate în calorii și proteine de calitate superioară. Recomandarea generală obligatorie este de a se asigura trei mese pe zi și trei gustări, plus consum de băuturi nutritive.

Este, de asemenea, esențial să se asigure și un aport de suplimente nutritive care să acopere necesarul de calorii, proteine, grăsimi, glucide, fibre, minerale și vitamine. În cazurile în care nu se poate realiza nutriția pe cale orală, se recomandă nutriția enterală (prin sondă, la nivelul stomacului), care va transporta nutrienții direct în sânge.

Autor

Dr. Pop Anca Oana

Medic specialist Diabet și Nutriție

Bibliografie

  1. Harohalli R Shashidhar, MD. “Malnutrition: Practice Essentials, Background, Pathophysiology.” Medscape.com, Medscape, 17 Aug. 2022, https://emedicine.medscape.com
  2. Atassi, Hadi. “Protein-Energy Malnutrition: Background, Pathophysiology, Etiology.” Medscape.com, Medscape, 29 June 2022, https://emedicine.medscape.com

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.