Call Center
Suni din străinătate?
Click aici
București
Brașov
Arad
Craiova
Timișoara
Cluj-Napoca
Sibiu
Ploiesti
Iasi
Află toate informațiile despre analize, laboratoare, puncte de recoltare, gama de analize, indicații pentru pacienți
LISTĂ ANALIZE
Analize disponibile: analize sânge, biochimie, hematologie, imunologie, markeri tumorali, citologie, microbilogie, toxicologie, genetică
REZULTATE ANALIZE ONLINE
Afla rezultatele analizor tale online. Te loghezi cu CODUL DE PROBA primit si CNP-ul tau si poti accesa rezultatele online.
GLOSAR ANALIZE
Află detalii despre analizele de laborator: semnificații, intervale de referință, interpretarea valorilor mari sau mici, indicații de recoltare
INDICATII RECOLTARE
Află cum te pregătești pentru recoltările și examinările de laborator: probe sânge, urină, materii fecale, exhudat faringan, secreții genitale
GLOSAR AFECȚIUNI
Află totul despre cele mai frecvente afectini: cum se manifestă, care sunt cauzele, simptome, care este tratamentul și cum se previn
LABORATOARE CENTRALE
Alege MedLife când ai nevoie de Radiografii, Ecografii, Tomografii sau RMN. Investim constant în cei mai buni specialiști și echipamente pentru o diagnosticare precisă și rapidă
Departamente
PREGĂTIRE PENTRU INVESTIGAȚII
Află cum trebuie să te pregătești pentru investigații Imagistice: RMN, CT, Radiologie, Mamografie, Endoscopie, Osteodensimetrie (DEXA)
CENTRE IMAGISTICĂ
ISTORIA ȘI EVOLUŢIA MEDLIFE
Suntem cel mai mare operator privat de servicii medicale din România și depunem toate eforturile pentru a asigura calitatea excepțională a actului medical
RELAȚIA CU INVESTITORII
Obține informații despre Calendarul financiar, Rapoarte și prezentări pentru investitori, Guvernantă Corporativă, Documente și noutăți MedlLife
FACEM ROMÂNIA BINE
Facem România bine prin cunoaștere, tehnologie și resposabilitate. Medicină, așa cum o înțelegem noi, este cunoașterea vieții de la stiintă la emoții
Corporate Social Resposability (C.S.R)
Află despre strategia de sustenabilitate MedLife. Un angajament pe care ni l-am asumat de a avea un comportament etic și responsabil, îmbunătățind în diverse moduri viața comunității.
NEWSROOM PENTRU PRESĂ
Vezi comunicatele de presă, kitul de presă, galeria multimedia, cifrele sistemului medical și ultimele știri MedLife
Alte denumiri: Boala somnului
Narcolepsia, denumita popular “boala somnului”, este o afectiune cronica a sistemului nervos central, primul si cel mai evident simptom al sau fiind dormitul prea mult pe perioada zilei. Mai exact, persoanele cu narcolepsie se confrunta cu o somnolenta excesiva in timpul zilei si cu episoade intermitente si incontrolabile de a adormi in timpul zilei. Aceste atacuri bruste de somn pot aparea in timpul oricarui tip de activitate in orice moment al zilei.
Intr-un ciclu tipic de somn, intram initial in stadiile incipiente ale somnului urmate de trepte de somn mai profunde si in cele din urma (dupa aproximativ 90 de minute) miscarea rapida a ochilor (REM). Pentru persoanele care sufera de narcolepsie, somnul REM apare aproape imediat in ciclul de somn, precum si periodic in timpul orelor de veghe. Este un somn REM pe care in putem experimenta si paralizie musculara - ceea ce explica unele dintre simptomele de narcolepsie.
Narcolepsia incepe de obicei intre varstele de 15 si 25 de ani, dar poate deveni evidenta la orice varsta. In multe cazuri, narcolepsia este nediagnosticata si, prin urmare, netratata.
Neurologie
Cauza narcolepsiei nu este cunoscuta. Cu toate acestea, oamenii de stiinta au facut progrese in directia identificarii genelor puternic asociate cu aceasta tulburare. Aceste gene controleaza productia de substante chimice din creier care pot semnala cicluri de somn si trezire.
Expertii considera cauza bolii ca fiind reprezentata de anumite anormalitati la nivelul celulelor creierului care afecteaza REM-ul. Sistemul autoimun duce la o pierdere partiala a celulelor nervoase, neuronii sunt distrusi si neurotransmitatorii dispar. Oamenii de stiinta banuiesc ca la aparitia acestei boli pot contribui atat factori de natura ereditara, cat si o activitate anormala a sistemului imunitar, care incepe sa atace tesuturile sanatoase ale creierului. Expunerea la anumite toxine poate si ea sa contribuie la aparitia bolii somnul.
Procesul normal de adormire incepe cu o faza numita miscare oculara ne-rapida (NREM). In aceasta faza, undele creierului se incetinesc considerabil. Dupa aproximativ o ora de somn NREM, activitatea creierului se schimba, iar somnul REM incepe. Cele mai multe vise au loc in timpul somnului REM.
In cazul narcolepsiei, totusi, puteti intra in somn fara sa va confruntati mai intai cu somnul NREM, atat pe timp de noapte, cat si pe parcursul zilei. Unele dintre caracteristicile narcolepsiei - cum ar fi cataplexia, paralizia somnului si halucinatiile - sunt similare cu schimbarile aparute in somnul REM, dar apar in timpul vegherii sau somnolentei.
Exista doar cativa cunoscuti factori de risc pentru narcolepsie, printre care:
Complicatiile “bolii somnului” includ:
Primul si cel mai important semn de ingrijorare este somnolenta permanenta pe perioada zilei, momente in care persoana pur si simplu se prabuseste pe pat si doar vrea sa dorma, neavand energie pentru nimic altceva.
Persoanele afectate de aceasta boala a somnului se plang ca nu mai reusesc sa mearga la seviciu sau la scoala, in functie de caz, nu mai pot memora nimic. Cei din jur se plang de ei ca sunt lenesi, cand de fapt corpul acestora nu mai raspunde, nu mai functioneaza corect. Apar chiar si stari de greata si ameteala, iar din cauza oboselii foarte mari apar halucinatii. Aceste halucinatii includ vederea, auzul, percetia diferitelor obiecte si sunete din jur. Totul este confuz, parca lumea nu mai este reala, parca totul se intampla intr-un vis, vederea este incetosata, ochii dor iar comportamentul este automatic: fac ce li se spune, nu mai sunt capabili sa se concentreze si sa vina cu idei proprii.
De asemenea, poate aparea si cataplexia, o pierdere brusca, temporara, a controlului asupra muschilor. Aceste episoade sunt adesea provocate de stres emotionl puternic, nu neaparat rau, ci poate sa fie si prea mult ras, o surpriza sau furie. Atacurile pot sa dureze de la cateva secunde pana la cateva minute si se intalnesc cam la trei sferturi dintre pacientii cu narcolepsies.
Somnul paraliziei. Acest simptom implica incapacitatea temporara de a se misca sau de a vorbi in timp ce adorm sau se trezesc. Aceste episoade sunt, in general, scurte, care dureaza cateva secunde pana la cateva minute. Dupa terminarea episoadelor, oamenii recupereaza rapid capacitatea deplina de a se misca si de a vorbi.
Diagnosticarea narcolepsie
Diagnosticul se pune dupa ce sunt facute teste de sange, teste ale calitatii somnului, se verifica istoricul familiei. Examinarea fizica a pacientului, anamneza, precum si testele specifice pot ajuta medicul sa stabileasca acest diagnostic. Polisomnografia si testul multiplu de latenta in somn (MSLT) sunt testele care pot identifica boala somnului.
Mai intai, medicul dvs. poate face un diagnostic preliminar de narcolepsie, in functie de somnolenta excesiva in timpul zilei si de pierderea brusca a tonusului muscular (cataplexie). Dupa un diagnostic initial, medicul dumneavoastra va poate trimite un specialist in somn pentru o evaluare suplimentara.
Formal, diagnosticarea necesita sa stati peste noapte intr-un centru de somn pentru o analiza in profunzime a somnului de catre specialisti. Metodele de diagnosticare a narcolepsiei si determinarea severitatii sale includ:
Nu exista un tratament care sa vindece boala somnului, insa unele medicamente si modificari ale stilului de viata pot spori calitatea vietii pacientului prin combaterea somnolentei excesive si a cataplexiei.
Medicamentele antidepresive, inhibitorii de serotonina-noradrenalina, inhibitorii selectivi ai recaptarii de serotonina, precum si medicamentele care stimuleaza activitatea creierului, sunt folosite pentru tratarea acestei boli.
Stimulentele. Medicamentele care stimuleaza sistemul nervos central sunt tratamentul primar pentru a ajuta persoanele cu narcolepsie sa nu adoarma in timpul zilei..
Inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) sau inhibitori ai recaptarii serotoninei si ale norepinefrinei (SNRI). Medicii prescriu deseori aceste medicamente, care suprima somnul REM, pentru a ajuta simptomele cataplexiei, halucinatiilor hipnagogice si paralizia somnului. Efectele secundare pot include cresterea in greutate, insomnie si probleme digestive.
Antidepresive triciclice. Aceste antidepresive sunt eficiente pentru cataplexie, dar multi oameni se plang de efecte secundare, cum ar fi uscaciunea gurii si usurinta.
Oxibatul de sodiu. Acest medicament este foarte eficient pentru cataplexie. Oxibatul de sodiu ajuta la imbunatatirea somnului pe timp de noapte. In doze mari, poate ajuta la controlul somnolentei in timpul zilei. Acesta trebuie administrat in doua doze, unul la culcare si unul pana la patru ore mai tarziu.
www.webmd.com
Clinica Mayo
Organizatia Americana a Bolilor Rare
www.medicalnewstoday.com
Manualul Merk de diagnostic si tratament
©2021 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.